Epurări la Napolact. 20% din oameni pleacă acasă

Olandezii de la FrieslandCampina vor da afară 41 dintre angajaţii de la Napolact, care se alătură celor 18 deja concediaţi, iar societatea va ajunge la 260 de oameni, faţă de 800 în perioada de glorie. Sindicaliştii acuză perindarea a şapte manageri la conducere şi vorbesc despre un faliment controlat.

„Privatizarea Napolact a avut loc în 1994, prin metoda MEBO; 40% din capitalul social revenind angajaţilor, iar restul, statului şi altor acţionari. Grupul FrieslandFoods, care încă nu era integrat cu Campina, a cumpărat pachetul majoritar în 2002 de la angajaţi. Până în 2008 societatea a avut o creştere, cu profituri bune pentru acţionari, iar apoi s-a intrat în declin, influenţat şi de starea crizei economice din ţară. Utilajele de ultimă generaţie aduse au generat disponibilizările de rigoare.

De atunci s-au perindat la conducere nu mai puţin de şapte manageri, lucru care a creat o problemă de organizare şi de stabilitate. Tot angajaţii au avut de suferit în urma acelei perioade. Deciziile erau luate deja, de fapt, cu mulţi ani în urmă, acum doar se pun în practică. Pentru că Friesland a dus sana, iaurtul la Târgu-Mureş, fabrica de la Cluj a ajuns să producă doar la jumătate din capacitate”, constată Ioan Mihuţ, angajat de peste 20 de ani la Napolact. Conform acestuia, prima etapă a concedierilor a avut loc în februarie, când alţi 18 angajaţi au părăsit societatea. În perioada maximă Napolact avea 800 de salariaţi.

 

Disputa preţului de raft

 

„Politica Friesland vizavi de preţuri poate conduce la ideea managementului companiei de a scoate din circuit unitatea de aici”, remarcă Nati Ariton, liderul Blocului Naţional Sindical Cluj. Valentin Ilcaş, preşedintele Cartel Alfa Cluj, contestă strategia olandeză. „Ar trebui să se focuseze pe laptele intern, care este mai ieftin decât cel adus din exterior. Nu cred că întotdeauna salariaţii trebuie să plătească pentru unele erori ale managementului”, consideră sindicalistul.

Politica FrieslandCampina este contestată chiar de către patronatele autohtone. „După câte laude am auzit la adresa Friesland, rezultă că trebuie să îi felicităm, ba chiar să îi rugăm să mai rămână aici. Pe noi ne interesează mai mult unitatea din Cluj, nu ce se întâmplă cu alte fabrici din România. Nu ştim care au fost aşteptările investitorului străin pentru că a preluat o unitate foarte bine poziţionată pe piaţă în Ardeal, aproape că avea un monopol.

Au apărut în domeniu multe firme mai mici româneşti care merg bine, iar Friesland nu reuşeşte să o menţină pe piaţă. Mai e şi mecanismul preţurilor practicat la Napolact, care preia laptele cu 1 leu de la producător, dar în magazin acesta se vinde cu 5 lei. Produsele Napolact sunt cele mai scumpe de pe piaţă, dacă de uităm la rafturile din supermarket”, observă Augustin Feneşan, liderul Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj. Prefectul Gheorghe Vuşcan, cel care a mediat întâlnirea între olandezi şi români de la Palatul Administrativ, este convins că brandul Napolact nu va dispărea. "Vrem ca acesta să se dezvolte, iar cei disponibilizaţi să fie reangajaţi. Clujul are cel mai bun lapte, peste alte zone ale Europei, fiindcă terenurile de aici nu au fost contaminate".

 

Fermieri prea zeloşi

 

Jan Willem Kivits, managing director al FrieslandCampina România, susţine că strategia companiei este centrată pe cota de piaţă. „Nu ne interesează neapărat să avem cele mai multe fabrici, cele mai multe tiruri sau cei mai mulţi angajaţi - oricum aveam de trei ori mai mulţi salariaţi peste principalii competitori direcţi, Danone şi Albalact – ci să fim cea mai bună companie pe piaţă şi să promovăm produsele locale. Ceea ce am făcut cu un număr mare de fabrici putem face acum cu două unităţi. Dacă această tranziţie nu se făcea, nu eram acum aici. Erau prea multe produse, ne concentrăm pe iaurturi, lapte şi light cheese”, precizează acesta.

Kivits susţine că FCR va colabora în primul rând cu fermierii care au mai multe bovine. „Ne interesează trasabilitatea şi siguranţa alimentului, aşa cum prevăd şi normele din Uniunea Europeană, de aceea preferăm să contractăm acei fermieri care au 20-30 de capete, deşi majoritatea gospodăriilor dispun de 3-5 animale. Aici statul român ar trebui să se implice în problema fermelor familiale care să se dezvolte şi să poată asigura cantitate şi calitate pentru lapte. Noi vrem să folosim lapte românesc, în special din Ardeal, pentru că asta defineşte compania, chiar vrem să mărim limita de achiziţie de minim 250 de litri de lapte de fermier”.
 
Cu toate acestea, conducerea acesteia se plânge că fermierii ardeleni produc un surplus de materie primă. „Am constatat că în 2014 ei au produs cu 25% mai mult lapte decât în anul precedent. Cum un volum mare de lapte este produs vara, când consumul este mai mic, ne vedem nevoiţi să îl prelucrăm în produse derivate, precum laptele praf, cu un impact direct asupra profitabilităţii.

Anul trecut am avut 95 de milioane de litri de lapte colectat, cea mai mare cifră din ultimi şase ani. Noi le plătim în medie 1,3 lei/l, iar acum un an dădeam 1,6 lei/l. Preţul final este stabilit, însă, de factori precum costurile de producţie, amortizarea, ambalarea, transportul – la cost dublu faţă de media UE, profit, adaosul comercianţilor, taxa pe valoarea adăugată încă de 24%”, justifică Kivitz.

 

Cine are nevoie de oamenii de la Napolact

 

Pe de altă parte, acesta a informat că de la 1 iunie preţurile produselor Napolact vor scădea cu 12% în urma reducerii TVA la alimente. Managerul a precizat că FCR va înfiinţa două mari zone de depozitare: la Bucureşti şi la Cluj. La fabrica din Baciu vor fi reduse mai multe posturi pentru optimizarea procesului de logistică. Angajaţii concediaţi vor primi 6-12 salarii compensatorii, la un venit mediu de 1.800 de lei.

Directorul Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă este convins că majoritatea îşi vor găsi loc pe piaţa muncii. „Cele 41 de persoane disponibilizate vor avea o întâlnire cu noi pentru a le prezenta oferta de locuri vacante, sunt 3.000 de poziţii în Cluj şi numai 2.600 de şomeri, cu o rată a şomajului de 2,7%. Cu cei de peste 50 de ani va fi mai dificil în plasarea pe piaţă. Există cerere pentru că aceşti oameni sunt bine pregătiţi şi informaţi. Ei vor fi din ce în ce mai greu de găsit pe viitor”, a spus Don. Napolact a înregistrat o cifră anuală de afaceri constantă în 2013, în jur de 220 de milioane de lei, iar profitul net s-a diminuat de la 9 la 1,9 milioane de lei.