Foame de spaţii verzi la Cluj. Cum s-au distrus lacurile şi râurile oraşului

„De la primărie ni s-a spus că la Cluj-Napoca am avea spaţii verzi de 20 mp/locuitor, când în mod real sunt doar 6 mp. În anii '70 s-a propus un sistem de lacuri în Gheorgheni, s-a început procesul de decolmatare, dar în anii "capitalismului sălbatic" au început retrocedările de fâşii verzi. Am pierdut 20 ha de spaţii verzi din oraş pentru amplasarea de biserici, benzinării, bănci.

Puteam să avem cinci lacuri cu zonă de promenadă, de agrement în sezonul estival, piste de biciclete; am preferat să distrugem cartodromul şi să facem o bază sportivă.  Pe Someş am distrus sistemul de pârâiaşe care intrau în râu şi care asigurau un anumit debit. Se putea crea un sistem de oaze verzi, dar ne-am trezit că Someşul este plin de bacterii.

Ne-am bătut joc de aceste lacuri, ne-am bătut joc şi de Someş. Cu toate că spaţiile verzi s-au diminuat mult, Cluj-Napoca încă are şansa de a avea unul dintre acele ecosisteme atât de apreciate pe plan internaţional. Doar că aceste lucruri nu se pot face cu un city manager inginer CFR şi cu o echipă de la primărie agreată politic”, observă arhitectul Vasile Mitrea.

Paisagistul, lăsat pe dinafară
 
Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România – Transilvania (OART), Szabolcz Guttmann, militează pentru implicare în sectorul peisagisticii la toate nivelurile: local, regional şi naţional.

„Acest domeniu este lăsat vraişte. Sesizez şi o lipsă de conlucrare între arhitect şi peisagist, cu această ruptură nu putem explica demersurile noastre societăţii civile. Felul în care se face o amenajare urbanistică trebuie prevăzut în lege, iar atunci specialiştii vor avea de lucru, nu vom mai avea lucrări la preţul minim, şomeritul în domeniu va dispărea, iar spaţiile lăsate verzi nu vor mai rămâne doar bunului Dumnezeu. 
 
La nivelul OART, am vrut să facem o oază verde în curtea unde avem sediul, să „sfinţim” un spaţiu de 25 mp din centrul vechi al Clujului prin dislocarea betonului, dar au sărit vecinii coproprietari că distrugem curtea, cu toate că aveam sponsori care susţineau această lucrare”. 

Cimitirul Mănăştur, oaza verde a Clujului
 
Un studiu al Asociaţiei Peisagiştilor din România (ASOP) arată că la Cluj-Napoca instrumentele administrării spaţiilor verzi nu funcţionează şi nu sunt actualizate periodic, sunt neconcordanţe referitoare la încadrarea acestor suprafeţe, sancţiunile nu sunt aplicate pentru că nu există evidenţa responsabililor, iar specialiştii nu sunt consultanţi înainte de demararea proiectelor.

În timp ce Cimitirul Mănăştur este inclus în suprafaţa totală a spaţiului verde din municipiu, Parcul Feroviarilor, al doilea ca mărime din Cluj-Napoca, este neglijat, fiind neutilizat din cauza unor neclarităţi referitoare la autoritatea administrativă.

În suprafaţa totală de spaţiu verde de 814 ha, conform primăriei, sunt incluse în intravilanul localităţii 380 ha de pădure pentru a se atinge recomandările europene referitoare la suprafaţa de spaţiu verde pe locuitor, constată peisagiştii Păuniţa Boancă şi Sonia Borş-Oprişa. Studiul a fost elaborat în contextul proiectului de constituire a unei reţele socio-profesionale pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul urban din România (Lan-Net).

Noţiuni noi în lege: acoperiş verde, pădure urbană

Prin colelarea studiilor din trei mari oraşe ale ţării, dar şi prin raportarea la legislaţia internaţională, peisagiştii propun amendamente la legea nr. 24/2007 care să aibă rolul de a preveni, a ameliora şi a stopa neregulile existente în administrarea spaţiilor verzi.

Printre acestea se numără introducerea noţiunilor de acoperiş verde (amenajare cu vegetaţie plantată pe acoperişul unei construcţii), atrium (vegetaţie plantată direct în sol sau ghivece în interiorul unei construcţii), balcon sau perete verde, stradă sau bază sportivă verde sau chiar cimitir verde (grădină publică în care se acordă prioritate vegetaţiei în raport cu elementele minerale destinate construcţiilor funerare).

Alţi termeni pe care specialiştii îi vor prevăzuţi în legislaţie sunt pădure urbană (minim 0,25 ha, cu arbori de minim 5 m), perdea forestieră de protecţie (formaţiune de vegetaţie care protejează un obiectiv de factori dăunători), teren abandonat (suprafaţă acoperită de vegetaţie cu caracter spontan nerevendicată ca proprietate de o anumită persoană).
 
LAN-NET, proiect prezentat la Centrul Cultural Casino, este iniţiat de ASOP, cofinanţat printr-un grant din partea Elveţiei, şi se desfăşoară în perioada 1 martie 2016 – 28 februarie 2017. Motivaţia demersului este de legată de investiţiile în spaţiul public care pun tot mai multă presiune pe spaţiile verzi, insuficient protejate de legislaţie. Localităţile pilot desemnate pentru acest proiect sunt Cluj-Napoca, Timişoara şi Bucureşti.