Bunătăţi de la ţară, marketing de oraş FOTO

Studenţii de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj au creat 30 de poveşti de marketing în vederea promovării naţionale şi europene a produselor din zonele de unde provin.

Brânza usturoaie de oi în putină de lemn, telemeaua de Bârsana, varza a la Cluj, mămăliguţa de cartofi, balmoşul moţesc, drobul de miel,  colţunaşii de silvoiţă, cozonacul de Bonţida, turta de mălai dulce, moşocoarna de Tusa, prăjitura armenească, plăcintele cu brânză şi mărar, pasca cu brânză de vaci, pălinca de Ciucea, seva de mesteacăn sunt câteva dintre produsele cu care viitorii ingineri, acum studenţi la USAMV, au creat un târg tradiţional în incinta instituţiei.

Varza a la Cluj, vedeta locală

„Am luat de la mama reţeta de varză a la Cluj, care se face prin părţile locului şi pe care am pus-o în tavă, la cuptor, cu varză de butoi, carne tocată şi sos de roşii. Smântâna am preferat să o pun separat deoarece ştiam că expoziţia durează mai multe ore şi să se păstreze în mod corespunzător”, spune Robert Paul Nagy, unul dintre studenţii expozanţi.

Cristina Avram a venit nu numai cu caietul de sarcini, ci şi cu un album de fotografii care ilustrează portul popular şi tradiţiile din Sălaj. „Reţeta mea, de mălai dulce, am luat-o de la bunica, din Meseşeni. Totul este realizat din produse naturale, iar cuptorul în care e făcut-o e cel de pâine, din curte. Am adus şi nişte ţuică de Zalău. Este un prim pas pentru a promova aceste produse, aş vrea să pot să fac şi o mică afacere din aşa ceva, însă mai sunt mulţi paşi de făcut”, recunoaşte studenta.

„Aceşti studenţi de la ingineria mediului finalizează de fapt un examen, însă unul atipic. Ei au fost puşi să identifice un produs gastronomic românesc căruia să îi facă o poveste de marketing pentru ca acesta să poată fi atestat ca unul de origine controlată, la nivel naţional sau european.

Să meargă la mama, la bunica şi apoi să poată să scoată un caiet de sarcini de 50 de pagini în care să descrie acest produs în contextul zonei. Eventual să poată iniţia un proiect de investiţie, un atelier de procesare tradiţional sau să impună produsul în cadrul unui grup de acţiune locală (GAL)”, susţine coordonatorul târgului, Avram Fiţiu.

Produsul tradiţional ca afacere

„Un asemenea examen trebuie să fie nu unul neobişnuit, ci unul aplicat, care să dea naştere unor produse certificate sau branduite, în contextul în care acum există un trend pentru produse de acest gen. Dacă 10% dintre produsele prezentate aici se omologhează sau se certifică, este deja un succes, deoarece este greu să impui pe piaţă un produs şi mai ales să îi păstrezi calitatea.

E necesar ca acest produs să nu fie doar preparat tradiţional, ci şi materia primă din care e făcut să fie de origine, să nu ne trezim că e făcut din nu ştiu ce carne congelată. GAL-urile sunt extrem de interesate de asemenea activităţi complementare care să le aducă venituri care să finanţeze aceste structuri. Dacă dispare satul, dispare şi specificul naţional”, subliniază Cornel Cătoi, rectorul USAMV. 

Ţuica, băutura diplomaţiei

Un fost masterand al instituţiei a impus deja un astfel de produs pe plan european, iar ţuica Zetea este prima băutură alcoolică din România recunoscută pe continent şi prezentată la multe reuniuni diplomatice. „M-am inspirat din istoria poporului român care produce de foarte multă vreme pălincă, horincă, rachiuri, distilate din fructe, cu toate că vinurile româneşti sunt mult mai promovate la nivel internaţional. Am legat tradiţia şi istoria de origine, şi anume Medieşu Aurit, iar apoi am primit medalia de argint pentru băuturi alcoolice la Bruxelles. Un produs tradiţional poate să dispară, dar să şi reapară”, susţine antreprenorul Silviu Zetea. 

Potenţial virtual neexploatat
 
Irlandezul Peter Hurley este unul dintre promotorii produselor tradiţionale din Transilvania. „Sunt deja de 23 de ani în România, iar proiectul meu de promovare a Maramureşului istoric a început acum opt ani. La început promovam produsele străine în România, dar la un moment dat am decis că trebuie să merg în sens opus, cu toate că aveam o afacere de 20 de milioane de euro. Ca om de business şi de marketing sunt conştient că nu poţi doar să construieşti poveşti în jurul unui produs, ci acel produs să fie şi comerciabil, însă am văzut un potenţial uriaş în România, dar unul insuficient exploatat”. 

  
 
Institutul de Ştiinţele Vieţii al USAMV a găzduit seminarul „Produsul tradiţional: element de patrimoniu gastronomic”, organizat de studenţii anului IV ai Facultăţii de Agricultură, programul de studii ingineria mediului, în cadrul disciplinei controlul şi certificarea produselor. Prin acest demers, ei încearcă să reînvie tradiţiile culinare din localităţile de baştină şi să readucă în prim plan lumea plină de culoare şi gust a bunicilor şi străbunicilor.

Conferinţa „Produsele tradiţionale din Maramureş ca patrimoniu gastronomic” a fost urmată de prezentarea celor 30 de caiete de sarcini de produse tradiţionale. La eveniment au putut fi degustate produse din diferite zone ale ţării, însoţite de reţetele şi de poveştile din spatele lor.