Clujul şi Bucureştiul se bat în creşterile de preţ la locuinţe

Clujul şi Bucureştiul se bat în creşterile de preţ la locuinţe
Cele mai mari creşteri ale preţurilor pe metru pătrat în ultimele 12 luni în sectorul rezidenţial din România s-au înregistrat la Bucureşti (+13%) şi la Cluj (+12%) de la 1.240 de euro, respectiv 1.330 de euro.

Sectorul construcţiilor a înregistrat la nivel naţional un recul de 5,7% în primele şapte luni ale anului, după a ajuns la 9,6 miliarde de euro în 2016, cauza fiind subfinanţarea gravă a subsectorului de infrastructură, conform unui studiu al Euler Hermes România (EHR), companie specializată în asigurarea de credit comercial.
 
Lucrările de infrastructură inginerească au pierdut 25,7%, iar cele nerezidenţiale, 11,4%, fiind compensate parţial de creşterea rezidenţială de 81% în primele şapte luni. Ponderea infrastructurii din sectorul construcţiilor a fost mai mare de 61% în 2015, faţă de 57% în 2016 şi 2017, chiar şi mai redusă în 2018 la 50%.

Risc de întârziere la plată în piaţa construcţiilor

„La nivel macroeconomic traversăm un trend crescător, iar companiile în general raportează afaceri în creştere. Cheltuielile deficitare în infrastructură încep să afecteze negativ anumite sectoare. Privind dincolo de cererea de consum robustă, observăm o tendinţă de creştere a inflaţiei, punând presiune asupra marjelor de profit, afectând capitalul circulant şi lichidităţile.

Toate acestea pot da semnalul unei creşteri în întârzierile la plată în lunile care urmează şi vor necesita un nivel mai ridicat de monitorizare a riscurilor financiare din partea companiilor”, a precizat Cristina Rusuleanu, country manager al EHR.
 
Luna iulie a acestui an a adus o revenire a pieţei de profil, cu o creştere de 2,8% faţă de iunie şi cu 1,4% faţă de iulie 2016. Construcţiile au reprezentat 5,6% din produsul intern brut în 2016 şi se estimează că vor scădea la 5% în 2017. La proiectele private, sectoarele birouri şi rezidenţial susţin creşterea, în timp ce dezvoltarea comercială a mall-urilor a stagnat.

Cererea de birouri este dată de centrele de tehnologia informaţiei şi servicii externalizate, în timp ce consumul crescut a alimentat şi subsectorul rezidenţial (12.000 de locuinţe în 2017 numai în Bucureşti). Lipsa personalului calificat explică performanţa slabă atât a producătorilor şi comercianţilor de materiale de construcţii, cât şi a constructorilor.

Clujul, între capitală şi Ilfov la tranzacţii de imobile. Timişul conduce la terenuri

În primele 10 luni ale anului au fost înregistrate în România 512.935 de vânzări, potrivit Asociaţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANPCI). În octombrie, numărul imobilelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare a fost de 61.863.  
 
"Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în primele 10 luni, în București – 65.963, Cluj – 34.802 și Ilfov – 30.022. În octombrie, cele mai multe imobile au fost vândute în București – 8.847. Numărul ipotecilor, la nivel național, în perioada ianuarie - octombrie 2017, a fost de 204.830.

Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate, în același interval, în București – 41.438, Ilfov – 14.252 și Cluj – 13.536. Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole, în primele 10 luni ale acestui an, sunt Timiș – 7.138, Arad – 6.283 și Dolj – 5.985", a transmis, pentru ZIUA de CLUJ, Andreea Crasnopolschi, şef serviciu comunicare al ANCPI.

Comenteaza