Hotelurile din Cluj se zbat să supravieţuiască

Hotelurile din Cluj se zbat să supravieţuiască
Hotelierii clujeni şi-au luat gândul de la profit sau noi investiţii. Scopul tuturor a ajuns unul singur: depăşirea crizei financiare cu “pagube” minime. În ianuarie – mai, gradul mediu de ocupare a fost de doar 17%.
Tot mai puţin turişti trec pragul hotelurilor şi pensiunilor din Cluj. Şi, ca şi cum nu ar fi de ajuns, buzunarele acestora sunt tot mai goale. Aşa se face că unii hotelieri au ajuns să vină cu bani de acasă pentru plata cheltuielilor, după ce, în prealabil, au tăiat cât s-a putut din preţuri.

Gradul de ocupare al hotelurilor din Cluj a scăzut dramatic faţă de anii trecuţi. În unităţile în care în 2009 se atingea un nivel al ocupării de 60-70% acum, spun managerii din sector, abia se mai ajunge la 50%. Dar acestea sunt, oricum, cele mai fericite cazuri. Cifrele publicate de Direcţia Regională de Statistică indică faptul că pe primele cinci luni ale anului gradul mediu de ocupare a fost de aproximativ 17%. Comparativ cu perioada 2007-2008, când unităţile de cazare din Cluj s-au bucurat de cea mai înfloritoare perioadă, numărul turiştilor care au trecut pragul hotelurilor şi pensiunilor a scăzut, potrivit reprezentanţilor din domeniu, cu până la 60% în anumite cazuri.

“Piaţa hotelieră din Cluj a scăzut mai mult decât ne aşteptam noi. Faţă de perioada de maxim, 2007-2008, avem un minus de cel puţin 37%. Însă există o diferenţiere foarte mare a gradului de ocupare în funcţie de categoria unităţilor. Succesul depinde acum în exclusivitate de management, de proprietar şi de calitatea serviciilor. Deşi poate mulţi hotelieri nu recunosc, preţurile au scăzut în medie cu 25-30% faţă de anul trecut, iar tarifele de cazare includ acum mult mai multe servicii. Cel mai mult au scăzut însă cheltuielile din hoteluri. Din această cauză, există foarte multe hoteluri care sunt ţinute, în acest moment, cu bani de acasă”, spune Gabriel Predescu, directorul hotelului Athos.

“Situaţia noastră s-a îmbunătăţit puţin de la începutul anului. Am fost nevoiţi să aplicăm o politică de negocieri, acolo unde este cazul, respectiv la grupuri de turişti sau la contracte. În plus, am beneficiat şi de avantajul că mulţi turişti s-au reorientat către unităţi cu mai puţine stele”, declară Ionuţ Şomlea, director al hotelului Pax.

Ca şi cum nu ar fi fost suficientă reducerea cu 8% a numărului turiştilor care au vizitat Clujul de la începutul anului – potrivit datelor anunţate de Institutul Naţional de Statistică (INS), hotelierii deplâng acum şi scăderea consumului pe care îl generează aceştia.

“Au scăzut mult sumele cheltuite. Dacă anul trecut firmele rezervau cheltuieli de 10-14 euro de persoană pe zi, acum abia dacă ajung la 5-6 euro. Am avut clienţi importanţi, care în anii trecuţi nu aveau plafon de cheltuieli. Veneau la noi şi îşi permiteau orice. Acum au venit, însă ne-au spus că, deşi sunt încântaţi de servicii, nu îşi mai permit acest standard şi au un plafon de 5-6 euro”, mai spune Gabriel Predescu.

“Bugetele de deplasări au fost reduse cu valori cuprinse între 30% şi 50%. Toate celelalte capitole de cheltuieli ale companiilor în direcţia hoteluri (cazări, evenimente, restauraţie) au fost reduse cu circa 25%”, declară şi Cosmin Sindean, manager City Plaza.

În acest context, spun hotelierii, investiţiile în noi unităţi de cazare în Cluj nu au aproape niciun sens. “Ca om cu experienţă în domeniu, aş spune că numai unităţile cu maximum 30-40 de camere pot ajunge la o rentabilitate de 50-55%. O construcţie mai mare nu ar avea sens decât din punct de vedere imobiliar: îl construieşti acum ca să îl vinzi mai târziu. Dar, chiar să fie bani, nu ştiu câţi s-ar încumeta la această afacere acum”, mai spune Ionuţ Şomlea, directorul hotelului Pax. În ciuda acestui fapt, la ora actuală în Cluj se află în faza de construcţie în jur de 10-15 hoteluri, dintre care cel puţin trei urmează să aibă peste 100 de camere.

Potrivit datelor prezente pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, în Cluj-Napoca sunt înregistrate 82 de unităţi de cazare. Cele mai multe sunt de trei stele (49), fiind urmate de unităţile de două stele (16), patru stele (15), respectiv 5 stele (trei unităţi)j. La nivelul întregului judeţ sunt înregistrate 184 de unităţi de primire turistică, cu 3.351 de camere şi 6.686 de locuri de cazare.
Comenteaza