DISTRIBUIE
Mulţi dintre angajaţii din sectorul tehnologiei informaţiilor au renunţat la statutul de persoană fizică autorizată în favoarea contractelor de muncă.
Modificarea normelor de impozitare pentru persoanele fizice autorizate (PFA) şi zvonurile legate de reintroducerea impozitului pe venit pentru programatori bulversează industria informatică locală. Companiile din IT se văd obligate să îşi refacă planurile financiare şi să reia negocierile cu angajaţii.
Această industrie a ajuns, în ultimii ani, un fel de emblemă a Clujului. Forţa de muncă disponibilă aici şi infrastructura mai dezvoltată decât în alte locuri din ţară au reuşit să atragă unele dintre cele mai puternice nume din domeniu. Liniştea şi dezvoltarea acestor companii au fost zdruncinate în ultimele luni, iar prima măsură care a vizat acest sector a fost cea a impozitării PFA. Un sfert dintre informaticienii clujeni erau plătiţi până în iulie pe bază de contract de muncă, la care se adăuga un contract de colaborare ca PFA.
Creşterea impozitelor pentru PFA de la 5,5 la 16,5% i-a determinat pe informaticieni să renunţe la acest statut. În mod frecvent, angajatorii s-au văzut forţaţi să treacă tot venitul acestora pe contractele de muncă. “Am lucrat până în august ca PFA. Când au început discuţiile şi zvonurile despre impozitare şi majorarea impozitelor, am renunţat şi am trecut pe contract de muncă. Din câte am auzit, majoritatea colegilor au procedat la fel. Pe de o parte, a fost în avantajul firmelor, fiindcă nu ştiau cum să procedeze, dar, pe de alta, e un efort financiar mai mare pentru ele”, susţine angajatul unui producător de software pentru telefonia mobilă.
“Impactul modificărilor legislative cu privire la situaţia PFA este unul pozitiv în cadrul companiei EBS. Este o bună oportunitate de a se dezvolta şi în România curentul de freelancer, de persoană independentă în adevăratul sens al cuvântului. Un freelancer lucrează ca o firmă, pe când angajatul are un alt statut. Din acest punct de vedere, un freelancer este mai motivat, iar gradul de angajament şi de profesionalism este mai ridicat”, este de părere Daniel Metz, director general al companiei EBS România.
Politicienii cred că măsura a avut doar un efect marginal. “Foarte puţine persoane lucrau ca PFA în IT. În plus, contribuţiile sociale trebuie să le plătească toată lumea. Nu este normal ca alte tipuri de angajaţi să plătească aceste cotizaţii, iar cei care lucrează pe PFA să aibă pretenţia la pensie, la şomaj, la asigurări de sănătate fără să fi cotizat. Din această cauză suntem şi în situaţia în care suntem. Toată lumea trebuie să cotizeze”, spune Varujan Pambuccian, preşedinte al Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii din Camera Deputaţilor.
Guvernul mai pregăteşte o schimbare fiscală, orientată direct către IT. Potrivit memorandumului semnat cu Uniunea Europeană, executivul s-a angajat ca din 2011 să elimine treptat scutirea de la impozitul pe venit de care se bucură acum programatorii. “Cu siguranţă că impozitul pe venit nu se va introduce în acest domeniu, vă asigur”, spune Pambuccian. “România poate concura pe plan internaţional în extrem de puţine domenii de business. IT-ul este unul dintre acestea şi ar trebui sprijinit. O politică economică proactivă trebuie să susţină această ramură, şi nu să o restrângă prin măsuri cum sunt impozitarea veniturilor programatorilor”, subliniază Metz.
3.000 de informaticieni angajaţi la Cluj
Pe piaţa clujeană funcţionează 120 de companii care au ca obiect principal de activitate producerea de programe informatice, numărul total de salariaţi al acestora fiind de aproape 3.000. În ceea ce priveşte PFA care se ocupă cu producerea de programe pentru calculatoare, numărul lor este de 780. La nivel naţional există 16.000 de programatori. La ora actuală, sectorul IT are o contribuţie de 10% în produsul intern brut al României.
Această industrie a ajuns, în ultimii ani, un fel de emblemă a Clujului. Forţa de muncă disponibilă aici şi infrastructura mai dezvoltată decât în alte locuri din ţară au reuşit să atragă unele dintre cele mai puternice nume din domeniu. Liniştea şi dezvoltarea acestor companii au fost zdruncinate în ultimele luni, iar prima măsură care a vizat acest sector a fost cea a impozitării PFA. Un sfert dintre informaticienii clujeni erau plătiţi până în iulie pe bază de contract de muncă, la care se adăuga un contract de colaborare ca PFA.
Creşterea impozitelor pentru PFA de la 5,5 la 16,5% i-a determinat pe informaticieni să renunţe la acest statut. În mod frecvent, angajatorii s-au văzut forţaţi să treacă tot venitul acestora pe contractele de muncă. “Am lucrat până în august ca PFA. Când au început discuţiile şi zvonurile despre impozitare şi majorarea impozitelor, am renunţat şi am trecut pe contract de muncă. Din câte am auzit, majoritatea colegilor au procedat la fel. Pe de o parte, a fost în avantajul firmelor, fiindcă nu ştiau cum să procedeze, dar, pe de alta, e un efort financiar mai mare pentru ele”, susţine angajatul unui producător de software pentru telefonia mobilă.
“Impactul modificărilor legislative cu privire la situaţia PFA este unul pozitiv în cadrul companiei EBS. Este o bună oportunitate de a se dezvolta şi în România curentul de freelancer, de persoană independentă în adevăratul sens al cuvântului. Un freelancer lucrează ca o firmă, pe când angajatul are un alt statut. Din acest punct de vedere, un freelancer este mai motivat, iar gradul de angajament şi de profesionalism este mai ridicat”, este de părere Daniel Metz, director general al companiei EBS România.
Politicienii cred că măsura a avut doar un efect marginal. “Foarte puţine persoane lucrau ca PFA în IT. În plus, contribuţiile sociale trebuie să le plătească toată lumea. Nu este normal ca alte tipuri de angajaţi să plătească aceste cotizaţii, iar cei care lucrează pe PFA să aibă pretenţia la pensie, la şomaj, la asigurări de sănătate fără să fi cotizat. Din această cauză suntem şi în situaţia în care suntem. Toată lumea trebuie să cotizeze”, spune Varujan Pambuccian, preşedinte al Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii din Camera Deputaţilor.
Guvernul mai pregăteşte o schimbare fiscală, orientată direct către IT. Potrivit memorandumului semnat cu Uniunea Europeană, executivul s-a angajat ca din 2011 să elimine treptat scutirea de la impozitul pe venit de care se bucură acum programatorii. “Cu siguranţă că impozitul pe venit nu se va introduce în acest domeniu, vă asigur”, spune Pambuccian. “România poate concura pe plan internaţional în extrem de puţine domenii de business. IT-ul este unul dintre acestea şi ar trebui sprijinit. O politică economică proactivă trebuie să susţină această ramură, şi nu să o restrângă prin măsuri cum sunt impozitarea veniturilor programatorilor”, subliniază Metz.
3.000 de informaticieni angajaţi la Cluj
Pe piaţa clujeană funcţionează 120 de companii care au ca obiect principal de activitate producerea de programe informatice, numărul total de salariaţi al acestora fiind de aproape 3.000. În ceea ce priveşte PFA care se ocupă cu producerea de programe pentru calculatoare, numărul lor este de 780. La nivel naţional există 16.000 de programatori. La ora actuală, sectorul IT are o contribuţie de 10% în produsul intern brut al României.
DISTRIBUIE
Comenteaza
