Unde vor funcţiona polii de producţie ai Clujului
- Scris de Kristina Restea
- 23 Oct 2010, 00:23
- Economie
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Platformele Tetarom, CUG, spaţiile dinspre Apahida şi Baciu pot păstra asemenea unităţi, susţin arhitecţii clujeni. Zona industrială din nordul oraşului se pregăteşte de reconversie.
Existenţa spaţiilor necesare şi a forţei de muncă pregătite justifică necesitatea unor unităţi de producţie în oraş, consideră membri ai echipei de urbanişti care lucrează la înnoirea Planului Urbanistic General (PUG).
“Scoaterea din oraş a tuturor unităţilor de producţie nu este o idee aplicabilă şi nici foarte bună. Este părerea mea, dar o împărtăşesc şi alţi colegi. Clujul rămâne un oraş al serviciilor, al universităţilor, centru medical - sunt direcţii care îi definesc profilul - dar un oraş depinde şi de asigurarea locurilor de muncă, trebuie să şi producă”, a subliniat Eugen Pănescu, unul dintre arhitecţii implicaţi în proiectul de refacere a PUG. Astfel, dacă unele zone au şanse să fie transformate în destinaţii cu funcţiuni de servicii, există şi spaţii unde se pot desfăşura activităţi productive.
Zona parcului industrial Tetarom I spre Baciu, platforma industrială CUG, zona Tetarom II sau Someşeni pot păstra funcţiuni de producţie, dar şi logistice şi de depozitare, exemplifică Pănescu. Pe de altă parte, reconversia fostelor unităţi de producţie ar trebui gândită inclusiv din perspectiva conectării la viaţa oraşului, nu doar în termeni de calcule economice. “La reciclarea spaţiilor şi schimbarea profilului trebuie avut în vedere şi interesul public. Eu susţin ideea unui contract între municipalitate şi cei care dezvoltă, iar administraţia să acţioneze, nu doar să reacţioneze la propunerile investitorilor. PUG este doar unul dintre instrumentele de lucru prin care se va putea face aceasta”, a menţionat Pănescu.
În nordul municipiului există mai multe unităţi de producţie pentru care proprietarii au făcut planuri de transformare în proiecte imobiliare. Alături de Carbochim şi Unirea, printre ţintele imobiliare se mai numără Fimaro, Libertatea şi Tehnofrig. Pe platforma acesteia din urmă au început lucrările pentru realizarea unui magazin de bricolaj, iar urbaniştii şi-au dat acordul pentru schimbarea destinaţiei zonei din producţie în servicii. De asemenea, există un proiect în zona străzii Porţelanului pentru o investiţie a M&M Oil. Proiectul presupune un ansamblu de locuinţe, birouri şi comerţ în zona spitalului Clujana.
Ineficienţă economică în comparaţie cu un nou proiect, cheltuielile cu mentenanţa, posibilitatea de contaminare şi poluare, ineficienţa energetică sunt câteva dintre motivele care determină lipsa de preocupare pentru protejarea şi utilizarea fostelor clădiri industriale, potrivit prezentărilor susţinute ieri la Fabrica de Pensule pe tema protejării şi reconversiei patrimoniului industrial. Vechea unitate de producţie de pe strada H. Barbusse este primul exemplu de transformare a unei foste fabrici în centru dedicat activităţilor culturale şi evenimentelor. Cu toate că proprietarii au demarat planuri pentru un proiect imobiliar în locul producţiei, criza economică a modificat intenţiile, iar fabrica a ajuns spaţiu de creaţie şi difuzare a artei contemporane.
“Cum este protejat patrimoniul? Pe hârtie: prin listare (includerea în lista monumentelor sau zonelor protejate - n. red.), prin dreptul de preempţiune la cumpărare în favoarea statului, prin avizări şi autorizări cu condiţii”, a menţionat Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România (OAR). “Patrimoniul industrial trebuie protejat, atribuind viaţă, activitate, sens economic, integrând structura în circuitul de activitate, chiar cu fundament economic. Sunt importante cunoaşterea, scanarea situaţiei reale şi identificarea situaţiilor care necesită măsuri urgente, pe termen scurt, ca să se împiedice degradarea, educaţia în domeniul patrimoniului, programe naţionale şi campanii”, a completat preşedintele OAR. Dezbaterile pe tema “Treaba cu treaba - muncă şi patrimoniu în societatea (post)industrială” a început ieri şi continuă azi la Fabrica de Pensule.
Ruinele industriei “de aur”, aduse la Cluj
Autorul albumului “Kombinat” din seria Igloo, Şerban Bonciocat, a prezentat imaginile unor ruine ale industriei “Epocii de Aur”: furnale, tuneluri, scări, turnuri, urme
de clădiri, distruse, degradate, vandalizate sau doar părăsite, din întreaga ţară. “E o lumină dinamică, toate scârţâie, e şi vegetaţie, şi faună de căţei şi vrăbii”, a descris acesta. “Multe dintre imaginile acestea nu mai există azi”, a adăugat Bonciocat.
“Scoaterea din oraş a tuturor unităţilor de producţie nu este o idee aplicabilă şi nici foarte bună. Este părerea mea, dar o împărtăşesc şi alţi colegi. Clujul rămâne un oraş al serviciilor, al universităţilor, centru medical - sunt direcţii care îi definesc profilul - dar un oraş depinde şi de asigurarea locurilor de muncă, trebuie să şi producă”, a subliniat Eugen Pănescu, unul dintre arhitecţii implicaţi în proiectul de refacere a PUG. Astfel, dacă unele zone au şanse să fie transformate în destinaţii cu funcţiuni de servicii, există şi spaţii unde se pot desfăşura activităţi productive.
Zona parcului industrial Tetarom I spre Baciu, platforma industrială CUG, zona Tetarom II sau Someşeni pot păstra funcţiuni de producţie, dar şi logistice şi de depozitare, exemplifică Pănescu. Pe de altă parte, reconversia fostelor unităţi de producţie ar trebui gândită inclusiv din perspectiva conectării la viaţa oraşului, nu doar în termeni de calcule economice. “La reciclarea spaţiilor şi schimbarea profilului trebuie avut în vedere şi interesul public. Eu susţin ideea unui contract între municipalitate şi cei care dezvoltă, iar administraţia să acţioneze, nu doar să reacţioneze la propunerile investitorilor. PUG este doar unul dintre instrumentele de lucru prin care se va putea face aceasta”, a menţionat Pănescu.
În nordul municipiului există mai multe unităţi de producţie pentru care proprietarii au făcut planuri de transformare în proiecte imobiliare. Alături de Carbochim şi Unirea, printre ţintele imobiliare se mai numără Fimaro, Libertatea şi Tehnofrig. Pe platforma acesteia din urmă au început lucrările pentru realizarea unui magazin de bricolaj, iar urbaniştii şi-au dat acordul pentru schimbarea destinaţiei zonei din producţie în servicii. De asemenea, există un proiect în zona străzii Porţelanului pentru o investiţie a M&M Oil. Proiectul presupune un ansamblu de locuinţe, birouri şi comerţ în zona spitalului Clujana.
Ineficienţă economică în comparaţie cu un nou proiect, cheltuielile cu mentenanţa, posibilitatea de contaminare şi poluare, ineficienţa energetică sunt câteva dintre motivele care determină lipsa de preocupare pentru protejarea şi utilizarea fostelor clădiri industriale, potrivit prezentărilor susţinute ieri la Fabrica de Pensule pe tema protejării şi reconversiei patrimoniului industrial. Vechea unitate de producţie de pe strada H. Barbusse este primul exemplu de transformare a unei foste fabrici în centru dedicat activităţilor culturale şi evenimentelor. Cu toate că proprietarii au demarat planuri pentru un proiect imobiliar în locul producţiei, criza economică a modificat intenţiile, iar fabrica a ajuns spaţiu de creaţie şi difuzare a artei contemporane.
“Cum este protejat patrimoniul? Pe hârtie: prin listare (includerea în lista monumentelor sau zonelor protejate - n. red.), prin dreptul de preempţiune la cumpărare în favoarea statului, prin avizări şi autorizări cu condiţii”, a menţionat Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România (OAR). “Patrimoniul industrial trebuie protejat, atribuind viaţă, activitate, sens economic, integrând structura în circuitul de activitate, chiar cu fundament economic. Sunt importante cunoaşterea, scanarea situaţiei reale şi identificarea situaţiilor care necesită măsuri urgente, pe termen scurt, ca să se împiedice degradarea, educaţia în domeniul patrimoniului, programe naţionale şi campanii”, a completat preşedintele OAR. Dezbaterile pe tema “Treaba cu treaba - muncă şi patrimoniu în societatea (post)industrială” a început ieri şi continuă azi la Fabrica de Pensule.
Ruinele industriei “de aur”, aduse la Cluj
Autorul albumului “Kombinat” din seria Igloo, Şerban Bonciocat, a prezentat imaginile unor ruine ale industriei “Epocii de Aur”: furnale, tuneluri, scări, turnuri, urme
de clădiri, distruse, degradate, vandalizate sau doar părăsite, din întreaga ţară. “E o lumină dinamică, toate scârţâie, e şi vegetaţie, şi faună de căţei şi vrăbii”, a descris acesta. “Multe dintre imaginile acestea nu mai există azi”, a adăugat Bonciocat.
DISTRIBUIE
Comenteaza
