DISTRIBUIE
Mai mulţi oameni de afaceri români s-au arătat interesaţi să investească în Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), compania care pregăteşte proiectul minier de la Roşia Montană, spune directorul general al companiei, Dragoş Tănase.
Acesta a declarat, în cadrul unui interviu acordat cotidianului Bursa, că nu exclude listarea companiei la bursa românească. În prezent, RMGC are experienţa bursei din Canada, unde este listat acţionarul majoritar Gabriel Resources.
“Am fost contactat de mai mulţi oameni de afaceri care vor să investească în acest proiect, dar care nu au vrut să cumpere acţiuni la bursa din Canada, ci ar prefera să o facă de pe o bursă autohtonă. Nu excludem, pe viitor, o listare secundară, în România”, a declarat Tănase. Potrivit acestuia, compania este interesată doar de proiectul minier, şi nu de investiţii în alte domenii, mai ales că bursa din Canada este specializată în operaţiuni miniere. “Bursa din Canada are următorul specific: fiind o bursă specializată în operaţiuni miniere, unde sunt listate companii miniere, cadrul de reglementare este foarte avansat, foarte dezvoltat, iar regulile sunt foarte stricte. Toate aceste restricţii sunt tocmai pentru a oferi garanţii acţionarilor companiilor miniere că desfăşori un proiect minier. De altfel, trebuie respectate nişte condiţii de auditare, inclusiv şi mai ales a zăcămintelor”, a explicat directorul general al RMGC, conform sursei citate.
Acţionarii RMGC sunt compania minieră de stat Minvest Deva, cu 19%, Gabriel Resources, cu 80%, şi un alt acţionar minoritar. În pregătirea proiectului au fost efectuate o serie de foraje pentru a determina existenţa zăcămintelor în zonă. Potrivit studiilor, la Roşia Montană s-au identificat zăcăminte importante de aur şi argint şi nici o urmă de zăcăminte de uraniu. “La Roşia Montană nu există uraniu. Când spun asta, mă bazez pe cele 1.200 de foraje efectuate de noi până la 300 de metri adâncime şi pe rezultatele acestor cercetări care spun clar că acolo nu există uraniu. Datele noastre au fost auditate independent şi sunt la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Existenţa uraniului acolo este o pură speculaţie.(...) Concentraţia de uraniu de la Roşia Montană este sub concentraţia medie din scoarţa terestră”, a punctat Tănase. Proiectul Roşia Montană reprezintă o propunere de exploatare a aurului şi argintului din Munţii Apuseni, zona Roşia Montană - o comunitate cu tradiţie în minerit. Investiţia în acest proiect se ridică la 1,7 miliarde de dolari şi ar putea genera o contribuţie extinsă cumulativă la PIB-ul României de aproximativ 19 miliarde de dolari. Construcţia minei ar putea începe în cursul anului viitor şi va genera 2.300 de locuri de muncă, în condiţiile în care din cele 1.300 de persoane apte de muncă din Roşia Montană, sub 300 au serviciu.
Lucrările de construcţie vor dura între doi ani şi doi ani şi jumătate, iar exploatarea zăcământului poate începe în 2014-2015 şi se va desfăşura în patru cariere. Zona propusă pentru cele patru cariere a fost exploatată şi în trecut, la suprafaţă, în subteran sau în ambele variante. Proiectul este estimat să dureze aproximativ 25 de ani: doi ani - etapa de construcţie, 16 ani - etapa de exploatare, şapte ani - etapa de închidere şi reabilitare. După închiderea minei, amplasamentul va fi monitorizat şi inspectat încă 30-50 de ani, conform legislaţiei româneşti şi europene.
(D.E.)
“Am fost contactat de mai mulţi oameni de afaceri care vor să investească în acest proiect, dar care nu au vrut să cumpere acţiuni la bursa din Canada, ci ar prefera să o facă de pe o bursă autohtonă. Nu excludem, pe viitor, o listare secundară, în România”, a declarat Tănase. Potrivit acestuia, compania este interesată doar de proiectul minier, şi nu de investiţii în alte domenii, mai ales că bursa din Canada este specializată în operaţiuni miniere. “Bursa din Canada are următorul specific: fiind o bursă specializată în operaţiuni miniere, unde sunt listate companii miniere, cadrul de reglementare este foarte avansat, foarte dezvoltat, iar regulile sunt foarte stricte. Toate aceste restricţii sunt tocmai pentru a oferi garanţii acţionarilor companiilor miniere că desfăşori un proiect minier. De altfel, trebuie respectate nişte condiţii de auditare, inclusiv şi mai ales a zăcămintelor”, a explicat directorul general al RMGC, conform sursei citate.
Acţionarii RMGC sunt compania minieră de stat Minvest Deva, cu 19%, Gabriel Resources, cu 80%, şi un alt acţionar minoritar. În pregătirea proiectului au fost efectuate o serie de foraje pentru a determina existenţa zăcămintelor în zonă. Potrivit studiilor, la Roşia Montană s-au identificat zăcăminte importante de aur şi argint şi nici o urmă de zăcăminte de uraniu. “La Roşia Montană nu există uraniu. Când spun asta, mă bazez pe cele 1.200 de foraje efectuate de noi până la 300 de metri adâncime şi pe rezultatele acestor cercetări care spun clar că acolo nu există uraniu. Datele noastre au fost auditate independent şi sunt la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Existenţa uraniului acolo este o pură speculaţie.(...) Concentraţia de uraniu de la Roşia Montană este sub concentraţia medie din scoarţa terestră”, a punctat Tănase. Proiectul Roşia Montană reprezintă o propunere de exploatare a aurului şi argintului din Munţii Apuseni, zona Roşia Montană - o comunitate cu tradiţie în minerit. Investiţia în acest proiect se ridică la 1,7 miliarde de dolari şi ar putea genera o contribuţie extinsă cumulativă la PIB-ul României de aproximativ 19 miliarde de dolari. Construcţia minei ar putea începe în cursul anului viitor şi va genera 2.300 de locuri de muncă, în condiţiile în care din cele 1.300 de persoane apte de muncă din Roşia Montană, sub 300 au serviciu.
Lucrările de construcţie vor dura între doi ani şi doi ani şi jumătate, iar exploatarea zăcământului poate începe în 2014-2015 şi se va desfăşura în patru cariere. Zona propusă pentru cele patru cariere a fost exploatată şi în trecut, la suprafaţă, în subteran sau în ambele variante. Proiectul este estimat să dureze aproximativ 25 de ani: doi ani - etapa de construcţie, 16 ani - etapa de exploatare, şapte ani - etapa de închidere şi reabilitare. După închiderea minei, amplasamentul va fi monitorizat şi inspectat încă 30-50 de ani, conform legislaţiei româneşti şi europene.
(D.E.)
DISTRIBUIE
Comenteaza


