Proiecte urbanistice de elită la Cluj

Case, ansambluri rezidenţiale cu apartamente, săli de sport, cafenele şi restaurante cu vedere spre lac, extinderi de imobile - monument istoric cu birouri, pavilioane în livezi ori în centre de oraşe sunt etalate în cadrul expoziţiei lucrărilor înscrise la Bienala de Arhitectură Bucureşti (BAB) 2010. Clujul are şi două proiecte premiate în concurs.

Expoziţia-Concurs de Arhitectură Românească din cadrul BAB 2010 a fost vernisată la Cluj, evenimentul fiind organizat de Uniunea Arhitecţilor din România. Colecţia de proiecte înscrise este expusă la Muzeul Naţional de Artă până în 8 aprilie. La ediţia din 2010 au fost înregistrate 215 proiecte realizate în ultimii doi ani. În urma preselecţiei au fost acceptate pentru expoziţia-concurs 176 de lucrări. Clujul are şi două lucrări premiate, ambele semnate de biroul SKBD: casa Dincă din Borşa (Maramureş) şi expoziţia pilot "Colecţia armenilor transilvăneni". "Sunt în această expoziţie aproape toate proiectele reuşite ale ultimilor doi ani din România din domenile construcţiilor şi arhitecturii. Este expoziţia cea mai bogată în realizări din ultimele patru ediţii", a spus arhitectul Eugeniu Pănescu, cel care a coordonat organizarea expoziţiei la Cluj.

Sediul Băncii Transilvania din capitală, realizat de echipa arhitectului Dorin Ştefan, poate fi văzut pe planşe. Alături de noi ansambluri rezidenţiale şi imobile de birouri, sunt prezentate proiecte de amenajări interioare, cum ar fi sediul PricewaterhouseCoopers ori birourile cu maci ale Holcim din Bucureşti, restaurante cu vedere spre lac ori cu decoruri de bistrou parizian şi chiar un ansamblu funerar. Clujenii au prilejul să vadă şi proiecte care le "desenează" oraşul: restauratul Turn al Croitorilor, magazinul Central extins, un pavilion al Universităţii de Ştiinţe Agricole, amplasat într-o zonă de livezi şi care înglobează un vechi zid. Apar şi proiecte de peste hotare realizate cu implicarea unor arhitecţi români, cum este cel de restaurare a străzii Berarului, în Leuven (Belgia).

Clujul a fost reprezentat la mai multe secţiuni cu lucrări înscrise. Printre proiectele aflate pe lista rezultată în urma preselecţiei pentru faza a doua s-a aflat cel al unei locuinţe unifamiliale, realizat de arhitectul Vlad Rusu, o casă de cărămidă de pe str. Morii, creată de biroul Dinand 58, cu arhitecţii Gabor Tothfalusi şi László Tulogdy, şi o casă de piatră gândită de aceiaşi doi arhitecţi de la Tektum, în Colonia Făget. Arhitecţii de la SKBD au avut două propuneri de case: în Borşa (Maramureş) şi în Feleacu (Cluj), înscrise la prima secţiune - arhitectură, proiecte de sub 1.000 mp. Tektum a mai intrat cu trei vile urbane la secţiunea de arhitectură de peste 1.000 mp. La categoria arhitectură de interior, scenografie şi design de obiect apăreau Maier Studio Cluj şi biroul RAUM, cu două proiecte, "Banca fixă de sticlă" şi "Banca roabă", precum şi "L'Institut - Librairie Café par Cărtureşti", din incinta Institutului Francez din Bucureşti, realizat cu implicarea arhitecţilor de la SKBD. RAUM a propus şi un proiect de amenajare a unei grădini.

Magazinul Central şi Turnul Croitorilor, în concurs

Turnul Croitorilor, reamenajat drept Centru de Cultură Urbană şi Atelier de Arhitectură şi Urbanism, a intrat în concurs la restaurarea monumentelor de arhitectură şi reabilitarea clădirilor. Tot aici, figura arhitectul bucureştean Adrian Spirescu, prin proiectul de reabilitare şi extindere de la Central. Asociaţia Studenţilor Arhitecţi Cluj a participat cu pavilionul "The Garden Bookshop", realizat cu ocazia Zilelor Arhitecturii şi amplasat temporar pe pietonala Eroilor (Secţiunea urbanism şi spaţii publice) şi cu două propuneri la categoria publicaţii: "ArhitectuRo", film făcut în cadrul ZA 2009, şi Catalogul Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism, cu proiecte din 2007-2008.

Kristina REŞTEA, Luminiţa SILEA