Card cu reduceri pentru vizitatorii Clujului

Aceste cartele ar putea include o serie de facilităţi pentru turişti, cum ar fi reduceri la transportul în comun, gratuităţi la intrări în muzee sau la alte obiective turistice şi preţuri mai mici la restaurante şi hoteluri. Primăria susţine că în municipiu funcţionează deja un sistem de tip city card.

Proprietarii de hoteluri, restaurante şi agenţii din turism consideră că introducerea unui astfel de sistem de facilităţi poate creşte atractivitatea oraşului, atât pentru potenţiali turişti, cât şi în rândul străinilor care ajung în Cluj cu alte scopuri, cum sunt cele legate de afaceri. "Noi susţinem ideea de a se introduce şi în Cluj aceste city card-uri care funcţionează în toate marile oraşe din lume. În acest fel, am putea să le propunem diverse opţiuni de a petrece timpul la Cluj clienţilor noştri interesaţi să vadă oraşul", spune Roxana Ghiran, manager al Napoca Grand, hotel membru în Asociaţia Hotelierilor Clujeni.

Cu toate acestea, proiectul nu a luat încă o formă concretă, demersurile fiind încă la nivel de discuţii şi negocieri. "Nu există o propunere scrisă, dar sunt în derulare discuţii şi la primărie, şi în rândul membrilor care vor înfiinţa asociaţia de promovare a Clujului. Vrem să încercăm să introducem acest city card", a declarat Martin Bikfalvi, preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism pe Transilvania de Nord-Vest. Cardul ar urma să includă diverse facilităţi pentru turişti, cum ar fi cele pentru deplasarea cu mijloacele de transport în comun sau intrările la muzee.

"Pentru acest aspect vom avea nevoie de colaborarea consiliului judeţean, care are muzee în subordine, dar instituţia încă nu şi-a exprimat acordul de a intra în asociaţia noastră. Nu ştim exact cum se poate colabora cu ei", a menţionat Bikfalvi. De asemenea, proprietarii de unităţi de cazare, restaurante, cafenele şi baruri pot adera la noul sistem, astfel încât posesorii de carduri să poată opta pentru astfel de unităţi beneficiind de reduceri de 10-15%. "Sistemul se poate extinde apoi şi în afara municipiului, în zona Clujului, în zonele de schi, de pildă. Sunt multe posibilităţi. Ne-am gândit şi la un centru de închiriere de biciclete care să poată fi utilizate cu city card-ul, la reduceri la închirierile de maşini", a adăugat Bikfalvi.

Sistemul acestor carduri funcţionează de multă vreme în marile oraşe europene. În Praga un astfel de card oferă utilizatorilor posibilitatea de a beneficia de intrări gratuite la peste 50 de atracţii turistice, reduceri la tururi de oraş sau excursii, opţiuni de transport şi un ghid. Acesta costă între 23 şi 70 de euro şi se poate achiziţiona pentru două-patru zile, cu preţuri reduse pentru studenţi. În Amsterdam cardurile sunt valide 24, 48 sau 72 de ore, costă 39, 49, respectiv 59 de euro şi includ intrări gratuite la muzee, reduceri la restaurante sau atracţii turistice şi alte beneficii cum sunt croaziere pe canalele capitalei olandeze. În Londra, utilizatorii de carduri au intrări gratuite la 55 de atracţii de top ale oraşului, diverse opţiuni privind transportul, dar şi un ghid al capitalei. Acestea pot fi achiziţionate pentru una, două, trei sau şase zile şi costă între 43 şi 84 de lire sterline.

"Hotelierii să treacă de la vorbe la fapte!"

"City card-ul există deja în Cluj; este sistemul electronic care funcţionează pentru parcări. Probabil ei (hotelierii - n. red.) vorbesc de un card de reduceri. Există, de asemenea, Studcardurile cu reduceri şi avem şi un sistem de promovare a obiectivelor din oraş. Nu avem nimic împotrivă ca hotelierii să se folosească de infrastructura existentă, să îşi pună acele cartonaşe la hoteluri. Ar trebui să se depăşească faza de a vorbi şi să se treacă şi la fapte", a spus primarul Sorin Apostu.

2,4 milioane din taxa hotelieră

Municipalitatea clujeană a încasat anul trecut 2,4 milioane de lei din taxa hotelieră. Banii au fost investiţi în lucrări de pietonalizare în centrul oraşului, conform viceprimarului Radu Moisin. În Cluj-Napoca se aplică unul dintre cele mai ridicate niveluri ale taxei hoteliere, 4%, scăzut de la 5%. În schimb, Bucureştiul nu mai percepe această taxă.