Nokia a făcut 1 miliard de euro la Cluj

Industria de tehnologia informaţiei şi comunicaţii (TI&C) a trecut prin recesiune mai bine decât alte sectoare economice datorită prezenţei Nokia cu o fabrică de telefonie mobilă în comuna clujeană Jucu. În perioada 2009-2010, compania a avut vânzări de peste 1 miliard de euro, deţinând 2/3 din piaţa respectivă, conform unui raport al Institutului de Tehnică de Calcul (ITC).

În timp ce cifra de afaceri în telecomunicaţii a scăzut continuu, de la 5,1 miliarde de euro în 2008 la 3,9 miliarde în 2010 (-22,6%), iar la software şi servicii, de la 2,5 la aproape 2,4 miliarde (-5%), sectorul hardware şi electronică a cunoscut o majorare de la 1,4 la 2,4 miliarde (+67%). "Creşterile au fost date aproape în întregime de fabricaţia de hardware şi electronică, propulsată de exporturi şi dominată de platforma Nokia care a ajuns să reprezinte două treimi din producţia totală. În schimb, sectoarele de servicii au evoluat negativ, fiind influenţate mai puternic de contracţia piaţei interne. Telecomunicaţiile au scăzut cu 23% în cei doi ani şi continuă descendent şi la începutul acestui an, în timp ce sectorul software şi servicii a regresat cu 13% în 2009, dar a recuperat o parte din pierdere pe parcursul lui 2010", consemnează raportul ITC.

Industria respectivă a pierdut în doi ani de criză 8.000 de angajaţi, adică 7%, efectivul mediu anual diminuându-se de la 123.000 la 115.000 de oameni, faţă de o scădere de 12% la nivelul întregii economii. Cele mai mari reduceri de personal s-au înregistrat în telecomunicaţii (6.600) şi hardware (3.850), în timp ce în software şi servicii s-au înrolat în plus 2.000 de angajaţi în perioada 2009-2010. Salariile în domeniu au scăzut cu 5% în 2009 sub presiunea reducerii veniturilor, dar au revenit la o creştere de 10% în anul următor, astfel încât valoarea medie anuală de anul trecut (9.130 euro) era peste 2008. Productivitatea muncii a înregistrat un regres cumulat de 9% în cei doi ani deoarece în sectoarele de servicii reducerea puternică a valorii adăugate nu a fost însoţită de o ajustare suficientă a personalului. "În telecomunicaţii, software şi servicii s-a agravat decalajul dintre salariile în creştere şi productivitatea în scădere", informează Mircea Vuici, reprezentant ITC.

În timp ce afacerile din TI&C în Regiunea Nord-Vest au explodat, de la 203 milioane în 2009 la 1,8 miliarde de euro în 2010, în Bucureşti ele s-au prăbuşit de la 1,5 miliarde la 143 de milioane de euro, acesta fiind depăşit anul trecut inclusiv de Regiunea Vest, cu 190 de milioane. Celelalte poziţii le-au ocupat regiunile Centru (73 milioane), Sud (130 milioane), Nord-Est (37 milioane), Sud-Est (48 milioane), Sud-Vest (2 milioane). "Efectele celor doi ani de criză nu au fost uniform distribuite geografic, iar unele zone au înregistrat reduceri mai mici sau au evoluat ascendent.

Bucureştiul îşi păstrează rolul de pol absolut al TI&C, cu 62% din totalul cifrei de afaceri pe ţară, 58% din efectivul de angajaţi şi 60% din contribuţia la produsul intern brut al celor trei sectoare, ponderea capitalei are însă tendinţa de a se diminua (scădere cu 10% în doi ani) în favoarea Regiunii Nord-Vest, dat fiind sectorul hardware şi producţia de la Nokia. În sectorul hardware şi electronică producţia este concentrată în Nord-Vest (76%) şi Vest (10%)", potrivit ITC. Raportul "Industria TI&C 2009-2010. Bilanţul anilor de criză" se bazează pe prelucrarea datelor de bilanţ ale companiilor, pe informaţiile comunicate de firme şi pe cele furnizate de Institutul Naţional de Statistică, Banca Naţională a României, Direcţia Naţională a Vămilor.