Cum vor arăta casele viitorului la Cluj

Elevii din şcolile şi liceele clujene au pregătit o expoziţie de machete realizate din deşeuri de echipamente electrice şi electrocasnice, amenajată în Sala Mică a Primăriei. Manifestarea-concurs a fost organizată de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului în parteneriat cu Asociaţia Ecotic şi Primăria Cluj-Napoca, pentru a marca Ziua Mediului.

Una dintre casele ecologice reprezentate miniatural are pe acoperiş o moară de vânt, iar o altă locuinţă prietenoasă cu mediul este alimentată cu energie eoliană şi are două turbine instalate în curte în acest scop. Folosirea energiei hidraulice este o altă modalitate de alimentare a necesităţilor gospodăriei, în viziunea elevilor: liceenii au instalat o moară de apă pe un râu desenat. Locuitorii par prosperi în casa "hrănită" eco: căruţele transportă alimente - grâu şi porumb (câteva boabe simbolice în machetă). Elevii de la unul dintre liceele care au pregătit proiecte au lucrat timp de trei luni la casa lor "verde", care are un minipanou fotovoltaic instalat pe acoperiş, dar şi o instalaţie pentru colectarea apei pluviale, care este reutilizată pentru nevoile locuitorilor, inclusiv pentru alimentarea piscinei.

Casa dispune şi de un sistem de încălzire pe bază de gheaţă. Obiectul este funcţional şi îşi poate demonstra pe viu eficienţa. Matei Bobiş, membru al echipei care a lucrat la proiect, consideră că astfel de concepte se vor pune în practică tot mai mult în anii următori. "M-aş muta şi mâine într-o astfel de casă, pentru că este independentă energetic şi nu plăteşti nimic", a explicat liceeanul. "Şi acum există astfel de locuinţe. Problema este că o astfel de casă costă de cel puţin două ori mai mult decât una obişnuită, din cauza instalaţiilor. Nu ştiu dacă o să am banii necesari, dar voi face tot posibilul să locuiesc într-o astfel de casă", a spus Paul Grecu, un alt membru al echipei care a gândit "casa verde la superlativ".

O altă variantă de locuinţă verde în ceea ce priveşte folosirea resurselor de energie este chiar verde: acoperişul a fost acoperit de muşchi. Acoperişurile verzi sunt soluţii propuse şi pentru casele adevărate ale clujenilor, Asociaţia Constructorilor de Acoperişuri Verzi fiind lansată chiar anul acesta, cu sediu la Cluj. Zone cu vegetaţie, ierburi, plante, muşchi, gazon, grădini şi locuri de joacă se pot instala prin soluţii implementate pe spaţii industriale, comerciale sau rezidenţiale. Clădirile cu acoperiş verde necesită mai puţin aer condiţionat vara, sistemul reduce pierderile de căldură şi funcţionează şi ca izolator fonic, susţin promotorii acestor soluţii.

Resursele regenerabile de energie nu sunt utilizate doar pentru locuinţele individuale, ci şi pentru construirea de instituţii şi clădiri publice. În propunerile elevilor a mai apărut un Centru de Ştiinţe al Viitorului, loc pentru laboratoarele în care să se cerceteze noi modalităţi de a folosi resursele existente pentru funcţionarea oraşelor viitorului. O platformă plutitoare cu turbină eoliană verticală a fost gândită pentru lacul Tarniţa, în ideea de a creşte eficienţa hidrocentralelor.

Alături de case şi clădiri au apărut şi alt fel de obiecte ale viitorului: roboţii creaţi de elevi au feţe prietenoase - de pinguini intergalactici, bufniţe, ţestoase ori cârtiţe aztece. Tinerii au reînviat personaje sau şi-au imaginat cum vor evolua ştiinţa şi tehnica. Toate machetele au fost create din deşeuri de echipamente electrice şi electrocasnice sau cu ajutorul unor obiecte care aveau o altă destinaţie. Paletele de turbine eoliene sunt construite din beţişoare care în viaţa reală nu prea au treabă cu energia verde, ci cu un alt fel de combustibil: ceştile de cafea, iar colectarea selectivă a deşeurilor se face în recipiente reprezentate de ouă Kinder.

Vizionarii pleacă la salină

Expoziţia de machete realizate din deşeuri de către elevi din şcolile şi liceele clujene a fost amenajată în Sala Mică a Primăriei Cluj-Napoca. Toţi elevii participanţi vor pleca într-o excursie la Salina Turda, oferită de către organizatori şi finanţată de compania Nokia.

Kristina REŞTEA, Luminiţa SILEA
kristinarestea@ziuadecj.ro, luminitasilea@ziuadecj.ro