Clădirea gării de scurt parcurs, cunoscută clujenilor sub numele de gara mică, a ajuns un focar de infecţie. Aceasta nu mai este folosită de o jumătate de an şi a fost deconectată de la reţelele de utilităţi. Conducerea Regionalei CFR susţine că funcţionalitatea clădirii nu se mai justifica din cauza scăderii traficului.
O parte dintre casieriile gării mici au rămas deschise până la sfârşitul anului trecut, însă aproape nimeni nu le mai folosea. "Toată lumea mergea la tren din gara mare, iar atunci de acolo îşi cumpăra biletele. E şi mai curat", ne-a mărturisit un angajat al CFR. Un cuplu în vârstă încerca să intre în clădire, în ciuda lacătului de la intrare şi a afişului care arăta că toate operaţiunile au fost mutate în gara mare. "Nu am mai fost în Cluj de 18 ani", a spus femeia, încărcată de bagaje. Clădirea a ajuns groapă de gunoi: podeaua unei rampe e acoperită total cu flacoane de băutură. "E un focar de infecţie, plin de boschetari şi de rahat", relatează angajaţii. Clădirea este închisă de şapte luni, iar spaţiile comerciale au fost dezafectate. Funcţionează doar ceasul montat deasupra intrării principale şi două monitoare ce afişează sosirile şi plecările.
Traficul feroviar din Cluj-Napoca a scăzut de patru ori în ultimii 20 de ani, de la 500.000 la 130.000 de călători, arată statisticile Regionalei CFR Cluj. Gara de scurt parcurs era folosită mai mult pentru trenuri de navetă, muncitoreşti, pe curse scurte, cum ar fi cele spre Dej sau Beiuş. Directorul Regionalei, Gheorghe Şurubaru, spune că instituţia nu are deocamdată vreun plan cu imobilul. "Încă nu ştim ce vom face, urmează să vedem. Au fost discuţii cu primăria şi poate o preiau dânşii, dar să vedem în ce condiţii", spune Şurubaru. Primarul Sorin Apostu este interesat de clădire. "Dorim preluarea. Suntem într-un stadiu de verificare a actelor şi a cărţilor funciare. Verificăm cine sunt proprietarii şi cum să facem eventuale schimburi. Regionala are nişte datorii la noi şi vrem să vedem dacă putem intra şi în acest subiect. În clădire ar fi foarte bună o piaţă agroalimentară, însă obiectul negocierilor îl constituie şi terenul din vecinătatea clădirii, unde ar putea fi amenajat un parking pentru gară", afirmă Apostu.
La rândul său, gara mare s-a umplut de prostituate şi de cerşetori odată cu rezilierea contractului încheiat între CFR şi agenţia Ticoni Protecţie şi Pază Slatina. "Nu mai ştim ce să facem. De o lună, în fiecare noapte e plin de prostituate şi de peştii lor. De cerşetori, nu mai vorbesc. Nu facem faţă", susţin angajaţii. "Contractul a fost reziliat, aşa că de două luni ne descurcăm cum putem, în baza bunei colaborări cu Poliţia Transporturi Feroviare şi cu colegii de la gară", a precizat Şurubaru. Paza gării clujene, considerată monument istoric şi modernizată acum cinci ani, era asigurată de Ticoni, după ce fosta agenţie de pază, Bidepa, a acumulat restanţe mari din partea beneficiarului şi a dat în judecată compania naţională. "Am fost nevoiţi să reziliem contractele cu CFR pentru că se acumulaseră datorii foarte mari şi nu mai puteam continua. Până nu se plătesc datoriile, ne-am retras oamenii", spune directorul Ticoni, Vasile Lincan. În această situaţie se află gările din Oradea, Câmpia Turzii, Dej, Bistriţa-Năsăud şi sediul Regionalei CFR Cluj.
