Ardelenii se bat cu oltenii în pieţele Clujului

Producătorii autentici de legume din Cluj trebuie să-şi vândă produsele la acelaşi preţ cu cele aduse în judeţ de producătorii din Oltenia sau din alte zone.

Constantin Hagel produce tomate în comuna Mihai Viteazul, pe care le comercializează în pieţele agroalimentare administrate de Primăria Cluj-Napoca. În halele municipalităţii preţurile sunt controlate, pe baza preţurilor de referinţă transmise în fiecare dimineaţă de către centrul de gros Agro Transilvania din Dezmir. "Deşi avem roşii de calitate, suntem nevoiţi să le vindem la acelaşi preţ cu roşiile olteneşti, deoarece administratorii de la Agro Transilvania transmit preţul de referinţă pentru roşiile olteneşti, neavând pe piaţă altele, ceea ce nu mi se pare corect", acuză Hagel, într-o sesizare publicată pe site-ul domnuleprimar.ro. Acesta solicită ca preţul tomatelor să fie stabilit în funcţie de calitatea mărfii. "Are absolută dreptate", susţine clujeanul Vasile Secară, membru al Asociaţiei Fermierilor din România (AFR).

El subliniază că pentru fermierii din zona Transilvaniei cheltuielile sunt mult mai ridicate faţă de cele din sudul României. "Preţul de cost pentru un fermier din Transilvania care cultivă roşii include irigaţii, îngrăşământ suplimentar şi altele. În Oltenia condiţiile climaterice sunt mai favorabile", a explicat Secară. Acesta s-a declarat împotriva deciziei Consiliului Local Cluj-Napoca, de a dicta preţurile maximale practicate în pieţe în baza cifrelor trimise de Agro Transilvania. "Corect ar fi ca piaţa să facă preţul. Aceasta ar fi economia de piaţă", spune fermierul. Centrul de gros este plin de speculanţi, şi nu de producători autohtoni, este de părere Secară.

"În piaţa de gros este foarte mult produs de import. Oare pentru cine a fost creată piaţa asta, pentru producătorii autohtoni sau pentru o mână de speculanţi? În primăvară am cumpărat de acolo şi am văzut că se face o evaziune extraordinară. Se vinde fără factură, într-o veselie. Arpagicul care se vindea în centrul de gros era din Ungaria, cel autohton nu avea loc, se găsea într-o piaţă din Mărăşti. Prazul era adus din Spania, căpşunile, la fel. N-am văzut decât nişte salată care era de aici, din Cluj", a spus revoltat reprezentantul AFR. Acesta este unul dintre cei mai importanţi fermieri din Cluj, cu 300 de hectare cultivate cu porumb, lucernă, trifoi şi porumb siloz, plus o fermă cu 120 de vaci de lapte.

Mai puţin de jumătate dintre fermierii care vând la Agro Transilvania sunt clujeni, a confirmat directorul centrului, Emil Luca. "Centrul e deschis tuturor fermierilor din ţară. Noi am prefera ca toţi să fie din Cluj, ar fi bine primiţi, dar majoritatea sunt din afara judeţului, în special din sud. Vin cu cantităţi mari de pepeni, varză, roşii", a explicat Luca. La Agro Transilvania sunt închiriate în permanenţă peste 100 de spaţii de vânzare, la care se adaugă 150 de locuri închiriate cu ziua de către fermieri. Soluţia pentru fermierii aflaţi în situaţia lui Hagel este vânzarea în piaţa de gros, sugerează directorul Agro Transilvania.

Amenzi de 1.000 de lei de la primărie

Vânzătorii de legume şi fructe din pieţele agroalimentare clujene riscă amenzi de până la 1.000 de lei dacă vând produsele cu preţuri care să fie mai mari de cel puţin două ori decât cele practicate la centrul de gros din Dezmir, Agro Transilvania. Decizia a fost luată în iunie anul trecut de Primăria Cluj-Napoca, instituţie ce administrează cinci pieţe: Grigorescu, Hermes, Flora, IRA şi Zorilor.