Cifrele Nokia la Cluj. Cum au pus finlandezii Jucu pe harta economică

Finlandezii au investit 60 de milioane de euro în fabrica de la Jucu, au angajat peste 1.900 de oameni şi au ajuns pe locul 2 în topul exportatorilor din ţară în 2010. În anul încheiat atinseseră afaceri echivalente cu 1,3% din produsul intern brut al ţării. La mai puţin de patru ani de la inaugurare, concernul finlandez a anunţat ieri închiderea activităţii la Cluj.

Compania a anunţat o investiţie de 60 de milioane de euro pentru fabrica inaugurată la Jucu la începutul lui 2008. De cealaltă parte, intervenţiile pentru infrastructura realizată pentru a asigura activitatea Nokia au ajuns la 15 milioane de euro - "bani româneşti", după cum a menţionat directorul parcului industrial Tetarom, Viorel Găvrea. "Investiţiile totale în infrastructură, făcute de noi, de Tetarom, Consiliul Judeţean, guvern, Electrica, CFR au fost de 15 milioane de euro. Este vorba de investiţii pentru Tetarom III. Doar în 2010 Nokia a contribuit la bugetul consolidat cu 25 de milioane de euro. Indiscutabil, statul român a câştigat din venirea companiei, primăria de la Jucu a avut mult de beneficiat. Clujul nu a fost în recesiune datorită Nokia", a menţionat Găvrea.

Pe de altă parte, nici Nokia nu a dus-o rău în România: în trei ani şi-a crescut afacerile de patru ori. Nokia România a înregistrat în 2010 o cifră de afaceri de 6,76 miliarde de lei, un profit de 181 de milioane de lei şi avea 1.552 de salariaţi, potrivit raportărilor de la Ministerul Finanţelor Publice. Încă din 2008, primul an de activitate la Cluj, Nokia atinsese afaceri de 1,67 miliarde de lei, încheind anul cu profit: 51 de milioane de lei. Compania finlandeză care şi-a stabilit sediul din România la Cluj s-a plasat în 2010 pe locul al doilea în topul exportatorilor. Conform unui raport din februarie al Ministerului Economiei, principalii exportatori români în cadrul Uniunii Europene au fost Automobile Dacia, Nokia România, Honeywell Technologies, OMV Petrom şi Daewoo Mangalia Heavy. Ministerul Economiei arată că anul trecut comerţul exterior al României a înregistrat, potrivit Institutului Naţional de Statistică, o evoluţie pozitivă, în special prin componenta de export. Volumul exporturilor româneşti a fost în 2010 de 37,25 miliarde de euro, mai mare cu 28,1% decât cel din 2009 şi peste nivelul exporturilor totale ale anului 2008 (33,72 miliarde de euro), an record al exporturilor României pentru ultimii 20 de ani.

Proiectul a rămas însă la scară mică în raport cu planurile anunţate la stabilirea în parcul industrial Tetarom III. Hala Nokia trebuia să fie doar primul pas înspre ceea ce se preconiza drept Nokia Village - numai primii trei furnizori anunţaţi ai producătorului de telefoane mobile ar fi urmat să dubleze investiţia finlandezilor. Astfel, fiecare dintre cei trei furnizori ale căror nume au fost anunţate pentru Nokia Village preconiza investiţii de câte 20 de milioane de euro, dar criza financiară le-a schimbat planurile. În urmă cu trei ani a fost anunţată intrarea la Cluj a mai multor furnizori: BYD (producător de componente de telefoane mobile), care ar fi trebuit să creeze 2.000 de locuri de muncă, consorţiul Hansaprint-Elanders (care asigură documentaţia de utilizare a telefoanelor mobile - manuale, cărţi tehnice), cu 150 de posturi anunţate, şi Stora Enso (ambalarea şi expedierea cutiilor cu telefoane mobile), care urma să vină tot cu 150 de locuri de muncă.

Variantele pentru hala Nokia

"Terenul e al nostru, clădirile sunt ale lor. Avem drept de preempţiune să cumpărăm acele clădiri, ceea ce nu ştiu dacă ne interesează în acest moment. Mai există posibilitatea ca ei să îşi ia clădirile de pe teren sau să le lase acolo şi să plătească în continuare folosirea terenului ori
să vândă clădirile altor investitori. După ce primim în scris decizia Nokia, se va lua o hotărâre în privinţa a ceea ce se întâmplă cu aceste construcţii", a spus Viorel Găvrea.