Produsele tradiţionale prind la clujeni FOTO

O societate cu răspundere limitată - debutant (SRLD) înfiinţată de doi tineri de doar 28 de ani vinde la Cluj produse certificate ecologic - gemuri, legume, fructe sau miere certificate ecologic.

Andreea Moldovan şi Octavian Chiş sunt asociaţi în noua firmă, Transilvania Holzindustrie, şi au investit 6.000 de euro în Cămara cu Bunătăţi pe care au deschis-o acum o săptămână pe Bd. Eroilor. "Am fost consultant pe fonduri europene şi am strâns nişte bani. Am vândut câte ceva, ne-au mai ajutat şi părinţii", spune Chiş. Cei doi aşteaptă ajutorul de la stat promis pentru tinerii care înfiinţează SRLD. "Ar trebui să primim 8.000 de euro, ceea ce acoperă investiţia, încă nu i-am luat", menţionat Chiş. Cu excepţia unei mici fabrici de procesare a laptelui de capră din comuna Feleacu, magazinul nu are producători clujeni certificaţi ecologic de unde să se aprovizioneze. Îşi iau marfa mai ales de la producători din Sibiu, cunoscut pentru numărul mare de fermieri certificaţi ecologic, dar şi din Sălaj, unde un tânăr a înfiinţat o întreprindere socială unde lucrează două femei. "E o întreprindere fără profit: toţi banii merg în educarea tinerilor din zonă", explică aceştia.

Astfel de societăţi, care comercializează legume, fructe sau bucate certificate ecologic, au apărut tot mai des în ultimii ani la Cluj. O reţea de magazine, Datina, vinde produse tradiţionale - nu neapărat certificate ecologic, dar produse de fermieri şi mici întreprinzători - a deschis cinci unităţi în Cluj-Napoca, dar apoi a păstrat doar unul. "Au fost gândite ca magazine de cartier şi nu au prea funcţionat", spune Bogdan Gherasim (33 de ani), gestionarul singurului magazin rămas deschis, din Piaţa Cipariu. Aici se vând gemuri, pâine pe vatră sau mere din Munţii Apuseni, dar şi ciorapi de lână confecţionaţi de "doamna Margareta", o femeie de 60 de ani din Aiud, sau căciuli tricotate manual. Proprietarul magazinului, Ioan Crişan (60 de ani), de formaţie electronist, dar pasionat de agricultură, spune că piaţa Clujului ar putea absorbi lejer activitatea a 30 de magazine de profil.

"Produsele sunt perisabile, trebuie bine alese. Eu am fost la fiecare producător, am bătut Ardealul până am hotărât de la cine să luăm. Producătorul trebuie să fie curat, majoritatea sunt, mulţi produc bine, dar nu ştiu să se promoveze", spune Crişan. A preferat să vândă produse care nu sunt certificate ecologic, certificarea fiind "relativă". "Sunt pseudocomisii. Şi eu îmi pot face un SRL în Braşov, mă duc la SRL-ul din Zalău şi îl certific. Micii producători nu suportă plata la săptămână, vor doar pe loc, şi nu sunt dispuşi să scadă preţul. Sunt foarte mulţi; îi găsim pe internet şi la târguri. Problema e să-i faci să înţeleagă că în magazin trebuie să-i pui taxă pe valoarea adăugată şi adaos; or, puţini înţeleg treaba asta", susţine acesta.

Cofinanţare cu probleme

În cadrul programului guvernamental pentru SRLD, aceste firme primesc de la stat până la 10.000 de euro, dar trebuie să vină cu o contribuţie de 50%. "Cei mai mulţi dintre administratorii firmelor nu au aceşti bani şi au cerut credite bancare, iar evaluările durează", a explicat Mircea Miheştean, şeful Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. Dintre cele 223 SRLD înfiinţate în Transilvania, 60% sunt cu sediul în Cluj.