Contre între arhitecţi la ultima şedinţă la Urbanism

Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) a ajuns la zero cu proiectele, cu toate documentaţiile depuse de beneficiari şi proiectanţi analizate, a anunţat primarul interimar Radu Moisin. Lege înainte de urbanism - adică verificarea întrunirii aspectelor juridice înainte de analizarea proiectelor - a fost principiul anunţat de noul şef al şedinţelor.

Acesta a fost ultimul an în care s-au aprobat intrări în legalitate ale unor proiecte deja executate fără autorizaţii sau în alt mod decât autorizaţiile emise. Din 2012, modificările din legislaţie le vor interzice. În ultimele patru şedinţe s-au discutat 170 de proiecte. O clădire de birouri şi locuinţe cu trei etaje şi mansardă propusă pe str. C. Coposu a fost catalogată ca bloc între case şi respinsă. "Sunt două case acolo, blocul acesta ar fi între ele", a constatat Moisin. "Zona nu s-a dezvoltat aşa cum era prevăzută în Planul Urbanistic General (PUG), ca un centru de cartier. Dezvoltarea unui asemenea centru se poate face în condiţiile în care întreaga zonă, nu doar o parcelă, se dezvoltă aşa. Introduceţi o funcţiune care nu e compatibilă cu zona", a completat arhitectul Adrian Iancu. Şedinţa a fost şi prilej de sinteză: lipseşte abordarea unitară a construcţiilor şi atenţia faţă de vecinătăţi, au constatat membrii CTATU cu ocazia unui proiect de două locuinţe.

"Una dintre marile greşeli din oraşul acesta a fost că lucrările s-au tratat la nivel de parcelă, ici-colo", a menţionat arhitectul Şerban Ţigănaş. Un proiect care viza realizarea de case individuale pe o parcelă de 11.200 mp la nord de pârâul Becaş nu a fost considerat oportun deoarece "minicartierul de locuinţe", amplasat între pârâu şi o stradă de 6 m, nu ar aduce beneficii oraşului. Refuzată a fost deocamdată şi propunerea dezvoltatorului Beyfin, care a venit cu un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru un imobil de birouri şi locuinţe, cu mezanin şi şapte etaje pe str. Someşului, în zona fostei fabrici Flacăra. PUZ prindea în studiu şi parcele vecine, pentru care beneficiarul documentaţiei nu obţinuse acordul beneficiarilor, aşa că proiectul nu a putut fi promovat. "Nu putem discuta urbanism dacă nu se respectă legea", şi-a reiterat Mosin principiul asumat din prima şedinţă pe care a condus-o, după arestarea primarului Sorin Apostu.

Un alt PUZ studia un teren de 71.000 mp pe str. Fânaţelor - Pomet, pentru 102 unităţi locative. "Proiectul se încadrează în categoria celor nedorite, ce ocupă livezile şi pădurile oraşului. Nu aduce nici un fel de beneficiu oraşului", a intervenit Eugen Pănescu, membru al comisiei. "A introduce în intravilan o livadă pentru a o defrişa nu corespunde viziunii din noul PUG, chiar dacă, din punct de vedere economic, economic e mai profitabil să pui construcţii în loc de pomi", a punctat arhitectul Şerban Ţigănaş. Propunerea a fost respinsă. Membrii CTATU au constatat, cu ocazia prezentării unui proiect rezidenţial, că PUG încă în vigoare are reglementări de centru de cartier în "mijlocul pustietăţii din Sopor", prilej cu care Moisin a subliniat că zona are nevoie şi de dotări (şcoală, grădiniţă), nu doar de locuinţe disparate, ceea ce ar justifica şi investiţii pentru o arteră nouă de circulaţie.

Prezenţa cu un proiect a arhitectului Horaţiu Răcăşan a marcat cel mai tensionat episod, Iancu fiind cel mai vehement. Răcăşan a propus o locuinţă unifamilială pe str. Câmpului, pe o parcelă în zona căreia strada este reglementată, dar nu este deocamdată asfaltată. "Reveniţi după ce va fi făcută dezmembrarea de teren pentru drum, după ce se obţine autorizaţia de construire pentru acesta", a solicitat Iancu. "Dacă ne cereţi nouă aşa ceva înseamnă că alte case din jur, din zonă, deja realizate, sunt ilegale. Şi le-aţi autorizat", a replicat Răcăşan. "Dacă rămânem la un ton civilizat poate ne înţelegem", a solicitat Iancu. Ţigănaş a venit cu o concluzie împăciuitoare: amplasarea pe parcelă nu prezintă probleme, iar proiectul poate fi acceptat dacă se constată că propunerea de dezmembrare din terenul beneficiarului corespunde cu lăţimea reglementată a străzii.

Arhitect-şef contestat

Ligia Subţirică şi-a făcut mai mult simţită prezenţa, prin intervenţii şi solicitări către proiectanţi, după ce colegii de breaslă au făcut publice nemulţumiri în ceea ce priveşte prestaţia sa ca arhitect-şef al primăriei.

Kristina REŞTEA, Luminiţa SILEA