Tehnologia informaţiei scoate Clujul din criză

Problemele afectează întreprinderile mici şi mijlocii (IMM). „O parte din aceste obstacole pot fi depăşite cu ajutorul unor consultanţi de afaceri profesionişti, care să ofere servicii profesioniste, la standarde de calitate corespunzătoare. IMM-urile, deşi reprezintă peste 95% din companii, înregistrează o productivitate scăzută a muncii şi nu dispun de resurse financiare pentru investiţii", subliniază raportul.

Judeţul înregistrează una dintre cele mai ridicate rate ale antreprenoriatului din ţară: economia este susţinută în mare parte de companiile cu capital local. Sectorul serviciilor este dezvoltat şi susţinut de piaţa mare de desfacere a judeţului (700.000 de consumatori), dar şi de rolul de centru logistic al Transilvaniei de Nord, aflat la intersecţia unor trasee comerciale. Clujul este un pol de atracţie al investiţiilor străine directe, mai ales în sectoarele cu valoare adăugată ridicată, care necesită forţă de muncă înalt calificată tehnologia informaţiei şi comunicaţii (IT&C), servicii financiare, servicii externalizate (outsourcing). „Cluj-Napoca este una dintre destinaţiile europene cele mai atractive pentru relocarea firmelor din domeniul serviciilor IT, fiind un important centru universitar, cu forţă de muncă bine calificată în domeniu, la salarii competitive. Printre marii investitori străini din judeţ se numără companii multinaţionale precum Nokia, Emerson, Friesland, Genpact, Office Depot şi altele", subliniază raportul.

Industriile IT, creative şi culturale contribuie tot mai mult la produsul intern brut al judeţului (70%) şi au fost mai puţin vulnerabile la criză, explicând dinamica pozitivă a economiei judeţului din ultimii trei ani. Raportul prelucrează informaţii între care cele mai recente au fost livrate în 2010. Cea mai mare parte a producţiei industriale este destinată exporturilor, care s-au triplat în perioada 2005-2010, „însă balanţa comercială a judeţului rămâne negativă, Clujul fiind o poartă importantă de intrare a mărfurilor din import, prin proximitatea faţă de Europa Centrală", arată strategia. Judeţul are un număr ridicat de parcuri industriale şi logistice, publice şi private, cu un grad de ocupare relativ ridicat, companiile cu capital străin fiind principalii clienţi. „Cu toate acestea, lipsesc structurile de sprijinire a afacerilor de genul parcurilor ştiinţifice şi tehnologice", arată raportul.

În judeţ funcţionează trei parcuri industriale publice, Tetarom I pe Tăietura Turcului, II - zona estică a oraşului şi III - comuna Jucu, dar şi trei private: Reif - Câmpia Turzii, Arc - Dej şi Nervia - Sânnicoară. Activitatea economică este concentrată în jurul municipiului Cluj-Napoca, în timp ce alte localităţi tind să devină dependente economic de reşedinţa de judeţ. Analiza situaţiei existente a indicat faptul că industria judeţului este concentrată în jurul municipiului Cluj-Napoca şi a zonei sale metropolitane, în timp ce celelalte oraşe din judeţ „se află într-un continuu declin economic", subliniază strategia. Pe de altă parte, industria fiecarui oraş din judeţ gravitează în jurul unei ramuri industriale dominante: materiale de construcţii - Turda, prelucrarea lemnului - Dej, Gherla, metalurgie - Câmpia Turzii, IT&C şi maşini-echipamente - Cluj-Napoca. „În pofida prezenţei acestor aglomerări industriale, în judeţ nu există clustere funcţionale", conchide documentul.

Endava, în primele 100 din lume

Grupul Endava a fost nominalizat în cadrul topului anual Global Outsourcing 100, realizat de Asociaţia Internaţională a Profesioniştilor în Outsourcing. Endava livrează soluţii de business şi servicii informatice pentru organizaţii mari din servicii financiare, telecomunicaţii, media, sport & entertainment, servicii profesionale. Compania grupează în birourile din România şi Moldova 1.000 de salariaţi cu normă întreagă şi va ajunge la 1.600. Aceasta are opt sedii în lume, dintre unul la Cluj, şi o cifră anuală de afaceri de 34 de milioane de euro.