100 de milioane de lei, evaporaţi din băncile Clujului
- Scris de Bogdan Vasilescu
- 27 Aug 2010, 00:43
- Economie
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Într-o singură lună economiile clujenilor s-au diminuat considerabil. Principala cauză este scăderea veniturilor la bugetari şi în sectorul privat.
În iulie clujenii erau înregistraţi la bănci cu restanţe de 600 de milioane de lei, în vreme ce anul trecut ele erau de 273 de milioane. Dificultăţile financiare cu care se confruntă atât populaţia, cât şi agenţii economici se traduc prin datorii mai mari către bănci şi credite mai puţine. Conducerea Băncii Naţionale a României (BNR) susţine că situaţia se va înrăutăţi.
Creditele în lei contractate de clujeni au scăzut în iulie faţă de luna precedentă, arată BNR. Dacă în iunie volumul creditelor în valută din Cluj a ajuns la 6,3 miliarde de lei, în iulie a scăzut la 6,1 miliarde. Volumul creditelor acordate de bănci în judeţ s-a redus cu 2,6% de la o lună la alta. În paralel cu scăderea împrumuturilor, creşterea restanţelor la credite indică faptul că situaţia financiară a clujenilor se deteriorează. Faţă de iunie, restanţele mai mari de 30 de zile au crescut cu 9,5%, în vreme ce comparativ cu anul 2009 creşterea restanţelor este de 119%. La sfârşitul lui iulie clujenii erau înregistraţi la bănci cu restanţe de 600 de milioane de lei, în timp ce anul trecut ele erau de 273 de milioane.
“Cardurile de credit sunt cele mai afectate de restanţe deoarece bancherii nu explică oamenilor ce înseamnă, ce costuri presupun. A fost o perioadă când angajaţilor din bănci li s-a impus o ţintă de vânzări pentru astfel de carduri. Când nu s-au mai dat informaţii complete despre ele, clienţii s-au trezit raportaţi ca restanţieri fiindcă nu au ştiut de comisionul de întreţinere”, explică Ionela Matei, reprezentant al Creditfin. În numai o lună economiile din bănci ale clujenilor s-au diminuat cu 100 de milioane de lei. Specialiştii bancari spun că principala cauză este scăderea veniturilor, atât la bugetari, cât şi în sectorul privat. Ei subliniază că au crescut şi cererile de reeşalonare a creditelor sau de refinanţare. “Nu recomand reeşalonarea, deşi foarte mulţi clujeni apelează la ea. Aceasta îţi permite să obţii rate mai mici în primul an, însă apoi ajungi la costuri cu mult mai mari decât erau înainte. Cea mai bună soluţie rămâne în momentul de faţă refinanţarea”, mai spune Matei.
La nivel naţional, ultimul raport al BNR asupra stabilităţii financiare arată că 500.000 de români au peste trei credite. Numărul total al persoanelor care deţin cel puţin un împrumut este de 4,5 milioane, depăşindu-l pe cel al angajaţilor din economie. Valoarea restanţelor pe care le aveau românii la credite la sfârşitul lui iulie era de 13,8 miliarde de lei. Cele mai puţine probleme se înregistrează la creditele imobiliare. “Cei care nu au ipoteci nu tratează la fel de serios o restanţă la un credit. Cel care a garantat cu casa poate rămâne fără locuinţă, pe când ceilalţi se gândesc că vor reuşi să plătească la un moment dat şi nu vor păţi nimic”, explică Matei. Faţă de 2008, numărul restanţierilor a crescut cu 80%. Întârzieri mari la plata ratelor se înregistrează la creditele de consum sub 5.000 de lei. Cele mai mari dificultăţi le întâmpină întreprinderile mici şi mijlocii, la creditele ipotecare.
Creditele în lei contractate de clujeni au scăzut în iulie faţă de luna precedentă, arată BNR. Dacă în iunie volumul creditelor în valută din Cluj a ajuns la 6,3 miliarde de lei, în iulie a scăzut la 6,1 miliarde. Volumul creditelor acordate de bănci în judeţ s-a redus cu 2,6% de la o lună la alta. În paralel cu scăderea împrumuturilor, creşterea restanţelor la credite indică faptul că situaţia financiară a clujenilor se deteriorează. Faţă de iunie, restanţele mai mari de 30 de zile au crescut cu 9,5%, în vreme ce comparativ cu anul 2009 creşterea restanţelor este de 119%. La sfârşitul lui iulie clujenii erau înregistraţi la bănci cu restanţe de 600 de milioane de lei, în timp ce anul trecut ele erau de 273 de milioane.
“Cardurile de credit sunt cele mai afectate de restanţe deoarece bancherii nu explică oamenilor ce înseamnă, ce costuri presupun. A fost o perioadă când angajaţilor din bănci li s-a impus o ţintă de vânzări pentru astfel de carduri. Când nu s-au mai dat informaţii complete despre ele, clienţii s-au trezit raportaţi ca restanţieri fiindcă nu au ştiut de comisionul de întreţinere”, explică Ionela Matei, reprezentant al Creditfin. În numai o lună economiile din bănci ale clujenilor s-au diminuat cu 100 de milioane de lei. Specialiştii bancari spun că principala cauză este scăderea veniturilor, atât la bugetari, cât şi în sectorul privat. Ei subliniază că au crescut şi cererile de reeşalonare a creditelor sau de refinanţare. “Nu recomand reeşalonarea, deşi foarte mulţi clujeni apelează la ea. Aceasta îţi permite să obţii rate mai mici în primul an, însă apoi ajungi la costuri cu mult mai mari decât erau înainte. Cea mai bună soluţie rămâne în momentul de faţă refinanţarea”, mai spune Matei.
La nivel naţional, ultimul raport al BNR asupra stabilităţii financiare arată că 500.000 de români au peste trei credite. Numărul total al persoanelor care deţin cel puţin un împrumut este de 4,5 milioane, depăşindu-l pe cel al angajaţilor din economie. Valoarea restanţelor pe care le aveau românii la credite la sfârşitul lui iulie era de 13,8 miliarde de lei. Cele mai puţine probleme se înregistrează la creditele imobiliare. “Cei care nu au ipoteci nu tratează la fel de serios o restanţă la un credit. Cel care a garantat cu casa poate rămâne fără locuinţă, pe când ceilalţi se gândesc că vor reuşi să plătească la un moment dat şi nu vor păţi nimic”, explică Matei. Faţă de 2008, numărul restanţierilor a crescut cu 80%. Întârzieri mari la plata ratelor se înregistrează la creditele de consum sub 5.000 de lei. Cele mai mari dificultăţi le întâmpină întreprinderile mici şi mijlocii, la creditele ipotecare.
DISTRIBUIE
Comenteaza
