23 de milioane de euro din Ungaria pentru Băile Someşeni

Acestea vor fi reabilitate anul viitor, cu implicarea unui partener maghiar, susţin proprietarii. Modernizarea avea ca termen de finalizare anul 2010.

Proprietarii terenului din Someşeni se ocupă în aceste luni cu detalierea proiectului şi parteneriatul cu maghiarii. Lucrările în teren pentru proiectul anunţat încă din mai 2008 ar trebui să demareze în primăvara anului viitor, conform celor mai recente planuri.

Partenerul din ţara vecină este o companie din domeniul construcţiilor din Debrecen care va prelua antreprenoriatul general al lucrărilor. “Vom avea un partener din Ungaria care vine cu partea de proiect, implementare şi know-how. Vine şi cu bani, adică are finanţarea asigurată pentru a se implica în prima fază a proiectului, cu 23,5 milioane de euro pentru partea fizică, de realizare a construcţiilor”, a menţionat Valentin Nica, principal asociat din cadrul proiectului. Lucrările pentru această primă etapă a proiectului pentru complexul din Someşeni, care vizează partea de băi, au fost estimate la 28 de milioane de euro, adică peste 4 milioane de euro este partea care intră în responsabilitatea proprietarilor terenului din Someşeni.

În această lună, iniţiatorii proiectului urmează să perfecteze detaliile parteneriatului cu partea maghiară, după care ar urma şi discuţii cu oficialii Primăriei Cluj-Napoca pentru asigurarea lucrărilor de infrastructură şi utilităţi. “Avem sprijinul municipalităţii pentru acest proiect, dar acum trebuie să şi punem lucrurile pe hârtie. E important în economia business-ului. Noi va trebui acum să ne ocupăm de proiect până la detaliile de execuţie şi să pregătim documentaţiile pentru avizele necesare. În această perioadă vom reface şi împrejmuirea complexului, iar începutul lunii martie ar trebui să ne prindă cu lucrări în teren”, a spus Nica. Funcţiunile urmează să fie date în folosinţă pe etape, astfel încât în august să devină utilizabil bazinul exterior. “Aceasta este o afacere de nişă, nu pot fi două astfel de centre în acelaşi oraş. Se vor crea aproximativ 120 de locuri de muncă”, a mai menţionat acesta.

Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism a acordat acum un an avizul pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) şi pentru cel de Detaliu pentru reabilitarea şi modernizarea Băilor Someşeni. Prima etapă urma să fie finalizată în decembrie 2010. Conform proiectului susţinut anul trecut în faţa comisiei de către Radu Spânu, fostul arhitect-şef al judeţului, zona va beneficia de un pavilion central pentru băi şi de un parc tematic, similar ca profil unei grădini botanice.

Conceptul mai prevede o sală polivalentă, spaţii de sport şi locurile de parcare aferente, dar şi un parc acvatic. Zona de primire turistică presupune şase imobile de două etaje, un altul de trei şi un hotel de două sau trei etaje, ce vor avea, în total, 450 de locuri. În zona aquapark-ului ar urma să fie realizat un camping de 150 de locuri pentru vizitatorii cu venituri mai modeste, dar amenajat la standarde europene, a precizat Spânu. PUZ prevede şi o zonă de protecţie a rezervei de nămol, în partea estică. În zonă sunt 25 de izvoare cu proprietăţi termale. Prima etapă vizează cinci hectare: reabilitarea şi modernizarea băilor, realizarea de spaţii de tratament şi valorificarea izvoarelor.


Au rezolvat litigiul

În această vară proprietarii au reuşit să rezolve şi problemele cu împărţirea terenului, care au întârziat proiectul. Judecătoria Cluj-Napoca a admis acţiunea omului de afaceri Valentin Nica şi a avocatei Ioana Gidro Stanca, moştenitoare a băilor, împotriva fratelui acesteia, Gheorghe Tudor Rădulescu. În urma sentinţei, Nica a putut prelua partea lui Rădulescu din terenul pe care se află Băile Someşeni, 1,7 ha, contra sumei de 600.000 de euro.


Staţiune din 1927

Băile au fost reorganizate în staţiune de profesorul Dominic Stanca în 1927, proprietarul acesteia. Ele ar urma să ofere ape minerale pentru tratamente şi materii prime pentru realizarea unor produse cosmetice, după modelul celor obţinute în staţiunea Vichy (Franţa). Nămolul era folosit ca tratament pentru diverse boli, iar izvoarele sărate şi cu apă dulce, pentru dizolvarea pietrei la rinichi, reducerea glicemiei, tratarea diabetului şi reumatismului.