50.000 de euro aruncați pe hârțogăria de la hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești

50.000 de euro aruncați pe hârțogăria de la hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești
Harta lacurilor de acumulare din județul Cluj | Foto: Wikimedia

Administratorul administratorului proiectului energetic Tarnița-Lăpuștești pune la bătaie 50.000 de euro “din fonduri proprii” pentru consultanța financiară necesară acestui demers, în condițiile în care hidrocentrala prevăzută la Cluj este foarte departe de a produce vreun ban, fiind încă doar pe hârtie. 

“Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie intenționează să achiziționeze servicii de consultanță financiară privind testul operatorului economic privat (OEP) în economia de piață ca metodă relevantă de evaluare a operațiunii de majorare a capitalului social al Societății Hidro Tarnița (SHT)”, specifică anunțul SAPE.

Valoarea estimată a contractului este de 50.000 de euro, fără taxa pe valoarea adăugată, sursa de finanțare prevăzută fiind “surse proprii”, iar SAPE menționează că ofertele de licitație vor avea ca termen limită 26 aprilie. Directoratul SAPE nu menționează însă cu cât va fi mărit capitalul social al SHT.  

Consultantul financiar care va efectua testul OEP trebuie să specifice în analiza sa dacă majorarea de capital riscă sau nu să fie considerată ca ajutor de stat de către Comisia Europeană. SAPE este acționar majoritar la SHT, cu 99%, restul fiind deținut de Complexul Energetic Hunedoara.

Proiectul hidrocentralei de 1,2 miliarde de euro a fost din nou pe tapet de către noua guvernare, după ce statul a eșuat constant în negocierile cu finanțatorii privați. Noua strategie energetică îl prevede iar între proiectele prioritare, însă centrala are un orizont de timp foarte îndepărtat: până în 2050.

Deputatul clujean Horia Nasra a recomandat întocmirea unui raport care să soluționeze acuzațiile privind cheltuirea inutilă de fonduri publice pentru un proiect blocat, în condițiile în care el reclama cheltuirea inutilă până în prezent a 5 milioane de euro pe studii de fezabilitate.  

Proiectul de la Cluj, derulat printr-o altă societate de stat, SHT Bucureşti, a avut ca potenţiali investitori anunțați de-a lungul timpului mai multe companii din China (Gezhouba Group, Wu Lingpower, Huadian Engineering, Guizhou Wujiang Hydropower, Huaneng Lancang River Hydropower, Hydrolancang International Energy).

Centrala era prevăzută cu patru grupuri reversibile, turbină-pompă, cu o putere instalată de 4 x 250 MW, lucrările fiind estimate la 5-7 ani. Capacitatea lacului superior a fost proiectată la 10 milioane mc. Investiţia necesară pentru racordarea acesteia la sistemul energetic naţional includea liniile spre Gădălin și Mintia, cu celule noi în aceste staţii, dar şi o staţie de evacuare a puterii de la centrală, asigurată de Transelectrica.  

Comenteaza