A dat multinaționala din Cluj pe grădina din deal a bunicilor
Oana-Nicoleta Trif s-a născut, a crescut şi s-a educat la Cluj-Napoca, unde a absolvit două facultăţi, de publicitate şi studii de securitate, şi un master de comunicare internaţională la UBB, a lucrat trei ani într-o firmă multinaţională, iar la 26 de ani a dat cariera din oraş pe satul bunicilor, Remetea Chioarului.
Împreună cu prietenul ei, Bogdan, care este informaticien, au deschis o mică afacere de familie într-un domeniu complet nou, în agricultură, care presupune cultivarea de legume bio.
„Nu pot să spun că nu am găsit de lucru după terminarea studiilor, am lucrat tot timpul şi cât am fost studentă, faptul că vorbesc câteva limbi străine, printre care portugheza, considerată limbă rară la noi, facilitându-mi găsirea unui loc de muncă.
Am lucrat trei ani într-o multinaţională, câştigam binişor pentru un student, poate aş fi avansat pe scara ierarhică, dar am simţit că pot să fac şi altceva. Am simţit că pot şi am vrut să lucrez pentru mine, să fiu propriul şef”.
A început afacerea în agricultură prin a cultiva în solar salată, ceapă verde, ridichi, rucola şi spanac, apoi castraveţi şi roşii, iar grădina casei asigura fasolea verde şi ardei, în timp ce pe câmp a semănat porumb dulce. Legumele le comercializează prin magazinul său online şi le livrează la domiciliu clienţilor din Baia Mare şi din Cluj-Napoca.
La început comenzile erau mai mici, de verificare, apoi au crescut, astfel că nu a fost nevoie de desfacere şi în pieţe. „Nu am făcut avere, dar am realizat că putem trăi decent, chiar dacă agricultura presupune cheltuieli relativ mari la momentul arat, discuit, semănat, plus capriciile vremii.
Nu vreţi să ştiţi cum se trăiesc la ţară furtunile, cât te rogi să nu bată gheaţa. Apa nu strică foarte tare, nici vântul nu e catastrofal, dar gheaţa îţi poate distruge în câteva minute munca de luni de zile. De multe ori am udat la lumina lunii şi mă rog lui Dumnezeu să dea vreme bună”, mărturiseşte tânăra fermieră.
Ea a fost sfătuită să ierbicideze terenul agricol, dar a refuzat, precizând că nu crede în chimicale, „ci în legume cât se poate de bio, sănătoase şi cu gust”. „Anul trecut am săpat legumele manual de vreo patru ori, am stropit doar când am avut atac al dăunătorilor de care nu am scăpat cu piatră vânătă sau var, iar rezultatul a fost o recoltă extrem de bogată şi legume cu gust de legume”, a mai spus Oana.
Toamna trecută, datorită surplusului de legume, tinerii antreprenori au început campania de conserve şi au pregătit pentru un târg agricol zacuscă, murături şi mixturi de legume pentru ciorbe şi tocăniţe, iar succesul a fost unul neaşteptat, cu comenzi mari.
„Am făcut sute de porţii de zacuscă de vinete, fasole şi ciuperci, respectând cerinţele clienţilor de a nu folosi deloc conservant”, a precizat tânăra. Aceasta a învăţat foarte multe lucruri într-un domeniu complet nou pentru ea, agricultura, în care a constatat că e nevoie de bani tot timpul, „de la arat până la cules, pentru că pământul cere, are nevoie de atenţie tot timpul”.
„Trebuie bani de arat şi semănat, de întreţinere a culturilor, nu punem la socoteală deloc munca de făcut conserve. Dar sunt fericită că pământul mă răsplăteşte pentru atenţia pe care i-o acord şi că nu mă văd făcând altceva.
Părinţi mei au ales să trăiască la Cluj-Napoca pentru ca eu să am parte de educaţie superioară. Pe mine m-a chemat pământul şi ofer mâncare de calitate superioară celor care nu au putinţa să şi-o producă. E o variantă a legii compensaţiei care pe mine mă face fericită. Pentru că e o fericire să auzi vorbe de laudă la adresa muncii tale din partea clienţilor”.
Pentru acest an, Grădina din Deal intenţionează să acceseze fonduri europene pentru dotarea cu utilaje şi să extindă suprafaţa de teren cultivată în câmp pentru legume.
