Şansele relansării economiei sunt reduse fără intervenţii drastice, în special în plan politic, şi fără schimbări de mentalitate. Aceasta este una dintre concluziile primului eveniment de business de pe Cluj Arena.
"Măsurile anticriză, iniţiate de guvernul Boc abia la începutul verii anului 2009 şi continuate în 2010-2011 la comanda Fondului Monetar Internaţional, Băncii Mondiale şi Băncii Europene, au condus la dispariţia a 300.000 de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) şi la disponibilizarea a 630.000 de angajaţi. Astfel, a crescut numărul şomerilor, al celor asistaţi social şi al evazioniştilor fiscali", a spus Iosif Pop, membru în Consiliul Civic Local şi în grupul de iniţiativă Lobby pentru Cluj, organizatorul evenimentului de ieri. Cel mai afectat sector în criză este cel imobiliar. Proprietarul agenţiei Grup de Lux, Răzvan Cuc, spune că sectorul a scăzut abrupt: de la 600.000 de tranzacţii în 2007 în România la doar 260.000 anul trecut, iar valorile de tranzacţionare, de la 18 la 5,7 miliarde de euro.
Cuc a spus că la baza crizei imobiliare stau două lipsuri majore ale sistemului economic şi legislativ, ce blochează dezvoltarea acestei ramuri importante, taxarea unor venituri ce s-ar putea genera şi oficializarea unor venituri aflate în zona gri. "Există o lipsă totală de informare şi de transparenţă a autorităţilor în publicarea şi oficializarea informaţiilor legate de tranzacţiile imobiliare încheiate şi lipsa normării şi profesionalizării activităţii de consultant sau agent imobiliar", a declarat Cuc. În România aceste informaţii sunt inaccesibile, tranzacţiile imobiliare încheiate la notar rămân informaţii tabu care se opresc undeva între oficiile de carte funciară şi cadastru, iar valorile şi condiţiile de tranzacţionare nu sunt centralizate şi publicate", susţine oficialul Grup de Lux.
Turismul este o şansă pentru venituri substanţiale şi relansarea economiei, a menţionat Lae Weon Park, preşedintele asociaţiei Open Bridge Consortium Cluj. "Românii folosesc produsele din Coreea de Sud, de la electrocasnice la telefoane sau maşini, dar coreenii nu ştiu nici produsele româneşti, nici România. Exportul tehnologiei din România e scăzut. În fiecare an, 10 milioane de coreeni călătoresc în afara ţării, însă cei care vin în România ştiu doar despre Dracula şi Nadia Comăneci. Românii au o ţară mare şi bogată în resurse naturale şi umane, dar nu ştiu să se promoveze. România a aşteptat să vină investitorii mari sau mijlocii, oferind teren şi forţă de muncă ieftine, dar ţările vecine au avantajele infrastructurii şi fiscalităţi reduse. Ultimele pot fi rezolvate în timp, dar pentru a crea o reputaţie e nevoie de mult efort", a spus Park.
O soluţie pentru relansarea economiei o reprezintă educarea angajaţilor, a afirmat directorul Şcolii Internaţionale Cluj, Simona Baciu. "Investitorii ştiu cu ce categorii sociale lucrează: profesorul care întârzie la ore sau portarul care se gândeşte cum să fure sau să şmecherească. Aceste mentalităţi trebuie schimbate. Dezvoltarea unor programe de educaţie în şcoli care să formeze respectul pentru muncă şi asumarea responsabilităţilor sunt imperios necesare. Lipsa unor programe de formare de deprinderi şi de dezvoltare personală în cadrul şcolilor conduce pe termen lung la scăderea calităţii muncii oricărui angajat. Caracterul îndoielnic, pus mereu pe fraudă şi şmecherii, poate fi înlocuit printr-o educaţie consecventă în încredere şi responsabilitate", a conchis Baciu.
Dezbaterea a fost organizată de grupul de iniţiativă Lobby pentru Cluj. La aceasta au participat un deputat, Mircia Giurgiu, un candidat independent la funcţia de primar, dirijorul Emil Aluaş, întreprinzători sau reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale. Audierile de ieri au fost evaluate de o comisie de experţi, formată de directorul general al Băncii Transilvania - Robert Rekkers, vicepreşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor - Mihaela Rus, vicepreşedintele Liga Întreprinzătorului Român - Adrian Coroian, jurnalistul Rareş Bogdan şi decanul Facultăţii de Business, Cristian Chifu. Propunerile vor fi însumate într-un raport final ce va fi prezentat în 29 noiembrie.
Multe cereri pentru stadion
Sala de conferinţe a stadionului poate fi închiriată cu 300 lei/oră, 700 lei/4 ore sau 1.200 lei/8 ore. "Avem deja cereri până la sfârşitul anului şi alte câteva pentru anul viitor", a explicat Radu Raţiu, directorul societăţii Cluj Arena.
