Agricultura Europei, condusă de la Cluj

Cei mai puternici oameni ai agriculturii europene, comisarul Dacian Cioloş şi Paolo De Castro, preşedintele comisiei de profil a Parlamentului European, se află în vizită la Cluj-Napoca.

Românul Dacian Cioloş şi italianul Paolo de Castro, demnitarii care gestionează fondurile de 371 de miliarde de euro pentru agricultură şi mediu ale Uniunii Europene (UE), desfăşoară în aceste zile un adevărat tur de forţă: inaugurări de institute, ceremonii, vizite la instituţii, ferme şi obiective turistice.

La manifestările organizate cu ocazia ediţiei a şaptea a Conferinţei Consorţiului Universităţilor de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) au participat oficialităţi de marcă: Dacian Cioloş - comisarul european pentru agricultură, Paolo De Castro - preşedintele Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, Valeriu Tabără - ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Funeriu - ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS), Gheorghe Sin - preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Cristian Hera - vicepreşedintele Academiei Române, Adrian Rădulescu şi Cătălin Baba - secretari de stat în MADR şi MECTS, iar "gazde" ale manifestării au fost rectorul USAMV, Doru Pamfil, şi primarul Clujului, Sorin Apostu.

Oficialii prezenţi au trecut în revistă trei institute de cercetare ale USAMV, investiţii cifrate la 26 de milioane de euro. Institutul de Ştiinţele Vieţii, un proiect de 10 milioane de euro, este deja funcţional şi grupează pe patru etaje şi 7.500 mp laboratoare de cercetare pentru doctoranzi şi pentru studii postdoctorale. „Este cea mai mare platformă de biotehnologii bazată pe cunoaştere din România. Va deveni un institut european de cercetări agricole şi se va axa pe proiecte europene legate de biotehnologii agricole, alimentare, animale. Conceptul a fost de la început de institut, deci nu a trebuit să adaptăm o clădire. Are o terasă înverzită şi este înconjurat de pădure", a precizat rectorul USAMV, Doru Pamfil.

Tabără şi Funeriu au făcut cunoştinţă cu un doctorand venit tocmai din Irak, care face cercetare la Cluj. Un sector al clădirii este destinat cercetării albinelor. "Este singura insectă socială, adică protejată de om, care contribuie la creşterea cantităţii de seminţe. La un moment dat exista un proiect de introducere în alimentaţia copiilor a mierii de albine, pe modelul «Laptele şi cornul». Nu ştiu de ce s-a abandonat", a spus Liviu Mărghitaş, preşedintele USAMV. Funeriu a întrebat dacă există vreo legătură între valul de mortalitate prezent la albine şi folosirea pesticidelor, iar cercetătorii clujeni i-au răspuns că derulează un proiect de 1,5 milioane de euro pentru identificarea cauzelor acestui fenomen.

Un alt pol ştiinţific al USAMV, Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate (CCB), încadrează zidurile unei fostei mănăstiri benedictine din cartierul Mănăştur şi a necesitat investiţii de amenajare de 1,5 milioane de euro. Clădirea are terase şi trotuare verzi şi se află în vecinătatea unei fântâni cu cascadă şi a unei crame amenajate pentru depozitarea vinului, fiind înconjurată de livezi de cireşi, îngrijite de studenţi şi de profesori. Aparatura de laborator va fi adusă până în iunie, iar la subsol va fi amenajată o bancă de gene care va deservi majoritatea laboratoarelor horticole nou înfiinţate.

De Castro a pus ieri piatra de temelie a celei mai importante investiţii a USAMV, Institutul de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei (ICHAT), în valoare de 15 milioane de euro, finanţată din fonduri europene şi de la Guvernul României. Termenul de finalizare a lucrărilor este septembrie 2013. "Această investiţie va dărui zonei Transilvaniei un institut performant în domeniul legumiculturii, viticulturii, silviculturii. Acolo se vor face cercetări în domeniul ameliorării plantelor, în domeniul combaterii dăunătorilor, o serie de cercetări pe calitate", a spus Pamfil. ICHAT va avea o suprafaţă de 8.700 mp, 44 de laboratoare, 13 depozite, 35 de birouri, două sere pe 2.100 mp şi va grupa 550 de doctoranzi şi cercetători ştiinţifici.

"România se confruntă cu o criză alimentară, cea mai periculoasă deoarece poate provoca tulburări sociale serioase. Ţara noastră se confruntă cu o degradare a solului, cu o diminuare drastică a resurselor de apă şi a celor energetice. În faţa acestor provocări, agricultura românească trebuie să primească atenţia cuvenită", a avertizat vicepreşedintele Academiei Române, în cadrul conferinţei. "Trebuie să ne orientăm către potenţialul local pentru a valorifica aceste resurse agricole, noi să mergem cu propunerile la Bruxelles, nu invers. Vrem să creăm o reţea europeană din asemenea iniţiative de succes pe plan naţional. Pentru acest program se vor aloca bani de la UE", a spus Cioloş. El a recomandat oficialilor români să nu neglijeze liceele agricole, "pierdute undeva între MADR şi MECTS", care pot stimula iniţiativele locale de succes.

Valeriu Tabără şi-a exprimat dorinţa de a finanţa, printr-un parteneriat cu MECTS, fermele didactice unde elevii şi studenţii îşi pot face practica. "Este dorinţa noastră de a face asta nu numai pentru fermele didactice, ci şi pentru instruirea practică a învăţământului, a celor care absolvă, de la licee profesionale până la universităţi", a declarat ministrul. Acesta a sugerat crearea în mediul rural a unor ferme mixte, pe model german, pe care tinerii să le preia treptat de la proprietarii în vârstă, pentru a se acomoda cu ele.

Paolo de Castro a atras atenţia asupra pericolului închiderii fermelor, generat de migraţia masivă dinspre sat spre oraş, îndeosebi în cazul ţărilor în curs de dezvoltare. "Ne confruntăm cu un proces global de acaparare de terenuri: ţările dezvoltate, cu deficit de materie primă, dobândesc suprafeţe întinse în cele mai sărace, pentru a obţine bunuri strategice. Printre ţările în expansiune se numără cele din Golful Persic, China, Coreea de Sud, Japonia, care au cumpărat terenuri în Africa", a menţionat De Castro. Acesta a primit titlul de Doctor Honoris Causa al USAMV pentru contribuţia sa la dezvoltarea învăţământului superior, a cercetării agricole şi pentru promovarea politicilor agricole europene comune. "Sunt bucuros că acum suntem doi doctori în Cluj (referindu-se la Dacian Cioloş - n. red), asta ne responsabilizează. Îmi voi aminti toată viaţa de această zi importantă", a declarat De Castro.

Bere studenţească în program

Cocktailul s-a desfăşurat în mijlocul campusului USAMV, care se întinde pe 23 de hectare, în viitoarea clădire a ICB. Printre surprizele pregătite oaspeţilor s-au numărat berea brună nefiltrată Student, produsă la universitate, şi un vin roşu local. Oaspeţii au mai vizitat târgul Agraria, Salina Turda şi Crama Jidvei.

Securitate maximă

O importantă desfăşurare de forţe de ordine a însoţit manifestarea. Clădirile şi traseele au fost păzite de poliţişti şi de agenţi de securitate, aparatura de bruiaj fiind pusă în funcţiune pentru ca telefoanele mobile să nu poată fi folosite în sala unde s-a desfăşurat ceremonia Doctor Honoris Causa şi în care au avut loc discursurile oficialilor prezenţi.

Călin POENARU, Cristina PÎRVU