Agricultura viitorului la Cluj: roboți, drone și senzori. “Sapa va fi înlocuită de laptop și smartphone”

Agricultura din regiunea Clujului se va îndrepta spre digitalizare și inteligența artificială, sapa fiind înlocuită cu laptopul și telefonul mobil, susțin reprezentanții clusterelor locale. Digitalizarea va transforma radical și domenii precum industria sau energia, fiind accelerată de apariția pandemiei, avertizează aceștia.

“Mâncăm acum ceea ce digitalizarea reușește să producă. Am pus în legătură întreprinderile mici și mijlocii care se ocupă cu digitalizarea, robotizarea cu firmele din domeniul agroalimentar pentru că s-a constatat că există niște discrepanțe pe care cu greu reușim să le depășim. Am depus inclusiv un proiect pentru automatizarea fermelor de vaci. Avem nevoie de specialiști care să apropie lumea agriculturii de cea a tehnologiei informațiilor și comunicațiilor (IT&C), facem cursuri despre agricultura de precizie în rândul fermierilor.

Liceele de profil agroalimentar sunt interesate de Agricultura 4.0, de zona digitală pentru că viitorul nu va fi neapărat omul care merge prin ploaie și prin vânt. Vrem să cumpărăm drone pentru a vedea zona cu laptopuri, telefoane inteligente, nu doar cu sapa”, a subliniat Felix Arion, managerul Agro Transilvania Cluster, la conferința “Viitorul digital al României”.

Evenimentul de la Cluj a fost organizat, în cadrul EU Industry Week, de Comisia Europeană și de Transilvania Digital Innovation Hub (TDIH), asociere din care fac parte, alături de clusterele clujene, Acces IT Oradea, Primăria Cluj-Napoca, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare, Universitățile Babeș-Bolyai și Tehnică.

“Toată lumea vrea să lucreze împreună, însă fermierii nu știu că există soluții pentru problemele lor, iar cei din IT&C nu sunt interesați de ei deoarece aceste companii lucrează pe oursourcing care le oferă o stabilitate financiară pe care nu le-o asigură agricultura. Apoi nivelul de salarizare este complet diferit între cele două sectoare, dar este greșit ca aceste companii din IT&C să fie avantajate în acest raport. Se observă, totuși, o aplecare tot mai mare pentru sectorul agroalimentar pentru că există fonduri europene pentru digitalizare.

O mare problemă este că cele două părți vorbesc limbi total diferite, engleza cu termenii folosiți în IT&C este o limbă total străină majorității fermierilor. Domeniul agro vrea soluții de planificare strategică, de big data, mai ales că înlocuirea resursei umane este extrem de dificil de găsit, de vânzarea online. Sunt deja experiențe pozitive care ne fac să sperăm că direcția este cea bună.

Agricultura nu va mai fi ceea ce a fost; ea va merge spre o zonă mai complexă, cu roboți, digitalizare, inteligență artificială, drone și senzori. Vrând-nevrând concurența va fi atât de puternică încât vom fi tot importatori neți de produse agro, deși resursele și potențialul României ne-ar permite să fim exact spre partea opusă”, consideră managerul clujean.    

Imprimanta 3D, unealta designerului industrial

Industria mobilei își face și ea temele digitale. “Vom crea un laborator, în cadrul Centrului Regional de Excelență pentru Industrii Creative, care va oferi soluții tehnice și dezvoltare produse, custom design, ce are ca prim modul partea de învățare, cu ajutorul unor stații grafice și cu software care să ajute antreprenorii să își proiecteze produse, în faza a doua să ajungă într-o stadiu de prototipare rapidă, prin imprimante 3D, iar apoi acele produse ce se dezvoltă la stadiul de prototip industrial să fie testate în acest centru care va fi certificat acolo.

Va debuta și un program prin care competențele de automatizare a unor procese să fie sprijinite pentru cei care vin din zona producătoare, industrială. Prin proiectul Better Factory invităm artiști, furnizori de tehnologie și IMM-uri producătoare dinEuropa să își găsească colaboratori, iar cele mai competive propuneri vor fi finanțate de UE.

O platformă digitală, Ramp, va grupa IMM-uri de producție, furnizori de tehnologie, designeri industriali, fiind un loc de întâlnire a cererii și ofertei. Nu în ultimul rând vom crea un Centru de Excelență a Mobilei pentru comunitatea de profesioniști din acest sector, pe care l-am propus spre finanțare europeană. Există deja 10 parteneri interesați, am cumpărat în acest scop deja o parcelă de teren”, a menționat Ciprian Morcan, directorul Clusterului Mobilier Transilvan.

Transformarea digitală se va impune cu forța

“Specializarea inteligentă este un concept propus de UE pentru adoptare în statele și regiunile de pe continent. Noi ne-am propus să vedem ce anume trebuie potențat din regiune și dacă resursele pentru transformarea digitală pot fi realizate din interior sau cu competențe din afară. În regiunea noastră acestea deja există, însă trebuie aduse în față și încurajate spre a face primii pași spre transformarea digitală. Strategia regiunii pentru perioada 2021-2027 a fost deja aprobată, dar va fi actualizată continuu, cu accent pe agenda regională ce are ca obiectiv transformarea digitală a societății și sprijinirea tranziției spre inovare”, a amintit Cristian Otgon, reprezentant al Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest.

“În RNV avem o calitate mai nouă: vom fi autoritate de management pentru Programul Operațional Regional. De aceea am făcut două axe: transformările digitale din interiorul companiilor și adoptarea lor de către autoritățile publice pentru a face viața mai ușoară cetățenilor, cu servicii în interiorul orașelor, al județelor. Urmărim transformarea digitală, amplificarea inovării, creșterea calității vieții. Trebuie să inițiem dialogul dintre autorități locale și naționale pentru ca actorii care nu le cunosc să ajungă la aceste informații. Motivăm mereu că suntem înconjurați de sarcinile de zi cu zi, dar transformarea digitală, dacă nu se va realiza de bună voie, va fi una cu forța, ca la apariția Covid. Dacă vom trata acest proces superficial, rezultatele vor fi pe măsură”, avertizează expertul ADNRV.

Procesele de afaceri, regândite

“Am început construcția TDIH în 2017, alături de clusterele clujene. Vrem să implementăm acest concept în următorii 7-10 ani în regiune, să implicăm și IMM, startup-urile, companiile mari, universitățile, administrația publică, cetățenii. Vom oferi sprijin pentru inovare, forța de muncă din IMM-uri și administrație. Activitățile noastre se derulează la Cluj-Napoca, Oradea și Baia Mare.

Ne vom ocupa de testarea înainte de investiție, formare de competențe digitale și nondigitale, identificarea și accesarea finanțărilor. Vom sprijini regândirea proceselor de afaceri. Facem experimente de inovare pe companii din regiune, apoi le implementăm. Am creat o asociere națională a huburilor digitale ca să vedem nevoia reală de digitalizare din piață. Tot auzim vorbindu-se de digitalizare, dar este foarte mult de muncă pentru a o transpune în realitate", spune Bianca Muntean, coordonator al TDIH.