Alianța Vestului, varianta de business

Alianța Vestului, varianta de business

Clujul și Timișoara vor să creeze un parteneriat al orașelor startup care presupune introducerea masivă a noilor tehnologii în mediul urban. Orașele Heraklion (Grecia), Varna (Bulgaria) și Ungheni (Republica Moldova) sunt primele care se alătură.

Cluj: inteligență artificială în medicină

“Talentele sunt cele care schimbă orașul, iar banii urmează talentul. Strategia noastră este să aducem înapoi la Cluj talentele care au plecat din țară, însă fără a fi o echipă la nivelul orașului nu vom reuși. În plus, ca să aduci oamenii înapoi trebuie să ai o calitate a vieții, evenimente culturale și sportive, servicii medicale, Noi avem aici talente - studenți și universități - deci cadrul pentru a avea un ecosistem. Suntem primul oraș din România care a înființat un consiliul consultativ pentru antreprenoriat și inovare ce include universități, clustere, municipalitate.

Pentru a avea succes o afacere de tip startup este nevoie nu numai de idei, echipă și finanțare, ci mai ales și să o faci la timpul și în locul potrivit. Înainte de criză nimeni nu voia să se deschidă, apoi când nu au mai fost bani de investiții toată lumea s-a orientat către cercetare & dezvoltare care a devenit un domeniu de succes.

Mulți spun că orașele sunt de fapt competitori, dar mult mai important este să colaborăm între noi, să facem un parteneriat pentru aceste startup-uri cu Timișoara, cu Ungheni. Avem o abordare pozitivă, încurajăm soluțiile de tip internetul tuturor lucrurilor (IoT), Blockchain, sistemele inovative. La Cluj vrem să introducem inteligența artificială, IoT în medicină, dar și să împărtășim acest soluții cu alte orașe din Europa”, a menționat primarul Clujului, Emil Boc.

Timișoara: autovehiculele care mișcă antreprenorii

City managerul Timișoarei propune o alianță tehnică între Cluj și orașul din Banat prin care să coopereze de data aceasta nu doar administrațiile locale, ca în Alianța Vestului (Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea, Arad), ci antreprenorii și companiile, parteneriat care să limiteze plecarea “creierelor” din România.

“Pentru a promova startup-urile, la Timișoara am identificat prima dată motoarele economiei, iar cel mai important îl reprezintă industria automotive. Apoi am ajutat tinerii să intre în zona de antreprenoriat prin crearea unui incubator de afaceri cu fonduri europene.

Acesta este chiar în centrul orașului, însă chiria este de doar 3,50 euro/mp, în condițiile în care dezvoltatorii privați dau în chirie clădirile de birouri din zonă cu 20 euro/mp. Am creat acolo un loc de întâlnire, săli de conferință puse la dispoziție gratuit firmelor.

Organizăm sesiuni de training, stimulăm întreprinderi, organizații nonguvernamentale care fac evenimente de tehnologie pentru studenți. Ne concentrăm pe parteneriate, nu pe concurență; sunt firme din același incubator care cooperează și se ajută”, spune Robert Kristof.

Ungheni: coniac și scutiri de biruri

Orașul Ungheni a ieșit din “blocada rusească” în 2011 printr-o decizie de management. “Republica Moldova este țara din lume cu cea mai mare densitate de vii din lume. Până în 2006 80% din producția de vin se ducea în Federația Rusă.

Atunci ei au spus că avem un vin de calitate slabă, iar cum cea mai mare fabrică a rămas cu tot vinul pe stoc, aceasta a decis să îl transforme în coniac care ocupa mai puțin loc decât vinul. În 2011 am produs primele sticle de coniac cu o vechime de cinci ani”, relatează primarul Alexandru Ambros.

“Suntem unul dintre primele orașe din Republica Moldova care a creat un centru de business pentru sprijinirea afacerilor cu Uniunea Europeană care apoi s-au dezvoltat în întreaga țară. Apoi am făcut un centru de inovare ce promovează reducerea emisiilor de carbon, energiile regenerabile.

Am semnat un pact de creștere economică, am înființat o zonă economică propice investițiilor străine, cu scutiri parțiale de impozite, taxă pe valoarea adăugată zero, taxe reduse de export, toate pentru a sprijini aceste afaceri cu Europa”.

Grecia: tradiția vândută investitorilor

Edilul din Heraklion recunoaște că insula nu se poate lăuda nici cu industria grea, nici cu înalta tehnologie, însă are turismul și serviciile de cea mai mare calitate. “Suntem cel mai sudic punct al Europei, capitala Regiunii Creta, de fapt o insulă, fără legătură cu continentul. Orașul are o populație de 230.000 de locuitori, iar regiunea, de 700.000.

Ne bazăm pe cele două componente de bază ale noastre: turismul și producția agro-alimentară. Avem experiența de a vinde tradiția agricolă pentru turiști pentru ca ei să devină investitori. Vrem să ne alăturăm rețelei StartupCity Europe Partnership (SCEP), mai ales că la noi activează Fundația pentru Cercetare din Grecia și deținem multe universități, institute de cercetare”, spune viceprimarul Gian Paolo Garancini.

“Suntem deschiși inițiativelor noi și partenerilor, mai ales că la Varna avem un hub digital. Important este să tranformăm ideile, tehnologia în realitate și să le împărtășim în cadrul ecosistemelor din orașele noastre”, susține viceprimarul Varnei, Nikolai Petkanov.  

Cum creăm orașe startup în Europa a fost tema dezbaterii moderate la Start Europe Summit (SES) de Arturo Villar (fondator al SCEP), la care au participat edili și manageri din patru țări de pe continent. În perioada 21-22 martie, Cluj-Napoca găzduiește SES, conferința Comisiei Europene privind startup-urile tehnologice organizată în parteneriat cu Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale și cu Primăria Cluj-Napoca.

Acest summit are loc pentru prima dată în Romania și face parte din calendarul manifestărilor organizate în România în contextul președinției Consiliului Uniunii Europene. Tema ediţiei este "Digital Single Market". Actori principali în antreprenoriat și inovație tehnologică din Europa Centrală și de Est își dau întâlnire cu actori-cheie în ecosistemele de inovare din Europa de Vest.

Participanții află ultimele noutăți direct de la liderii tehnologiei, dar și detalii despre oportunitățile de finanțare europene direct de la Bruxelles, inclusiv despre programele de susținere a startup-urilor (Startup Europe, Consiliul European pentru Inovare, Digital Innovation Hubs, EIT Digital).

În cadrul summitului, ei intră în legătură directă cu liderii instituțiilor internaționale de finanțare (Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții, Fondul European de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) și descoperă modul în care administrația publică din întreaga regiune și din Europa îi poate ajuta dacă se află în căutarea unei finanțări, a unui nou loc de muncă, a noului cofondator sau a investiției potrivite.

Comenteaza