Apă din Tarniţa pentru Dej şi Gherla

40.000 de clujeni vor primi apă potabilă printr-o reţea nou-construită ce va fi deschisă oficial miercuri, după lucrări în cel mai scump proiect cu finanţare asigurată de Uniunea Europeană în judeţ: reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, derulat de Compania de Apă Someş (CAS) Cluj-Napoca.

Conducta de aducţiune a apei potabile Livada-Dej, din cadrul proiectului cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene (E) prin Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu, va fi inaugurată miercuri, la staţia de pompare Hăşdate din Gherla. Atunci va fi pornită oficial alimentarea cu apă din Tarniţa, prin staţia de tratare Gilău, a celor 40.000 de locuitori din Dej şi localităţile arondate, prin intermediul aducţiunii de apă Gherla-Dej. Lucrările de aducţiune a apei la Dej costă 22,9 milioane de euro şi au vizat construirea unei staţii de epurare (10 milioane de euro), prelungirea aducţiunii de apă din Gherla în Dej (4,9 milioane), extinderea reţelelor de apă-canal, captarea apei din Tarniţa.

În Gherla, costurile totale ale implementării proiectului european ajung la 12,6 milioane de euro. Lucrările fac parte din cel mai scump proiect cu finanţare europeană din Transilvania, estimat la 197 de milioane de euro, bani asiguraţi în cea mai mare parte de UE prin POS Mediu. Proiectul va fi derulat de CAS până în 2013. Acesta este cel mai scump program cu finanţare europeană din istoria judeţului Cluj, iar din suma totală o pondere de 12,8% (25,3 milioane de euro) este asigurată de CAS printr-un credit de la Banca Europeană de Investiţii. Împrumutul a fost contractat în iulie 2010. Restul sumei este acoperit de UE - 74%, de bugetul de stat - 11,3% şi din contribuţia autorităţilor locale - 1,9%.

"Este necesară această investiţie, o aşteptăm de mult, de zeci de ani", ne-a declarat primarul Dejului, Costan Morar. Proiectul care priveşte extinderea şi reabilitarea reţelei de apă la Dej are trei etape, între care doar prima va fi închisă miercuri, iar alta, care constă în construirea unei staţii de epurare, se află în derulare. În aceste condiţii, apa adusă din lacul Tarniţa va fi epurată tot de staţia de tratare a combinatului de celuloză şi hârtie Someş Dej. "Sperăm ca în acest an să poată fi gata şi staţia de epurare, iar atunci vom renunţa la cea de la combinat", a spus Morar. El a spus că, odată cu renunţarea la epurarea de către Someş Dej, zona va fi ecologizată cu bani europeni şi pregătită pentru investiţii.

Al doilea turn din ţară ca înălţime, de 204 metri, aflat în vecinătatea combinatului de celuloză şi hârtie, a fost demolat la începutul acestui an, după o primă încercare eşuată. Acesta aparţinea fostei fabrici de fibre sintetice din Dej, care nu mai funcţiona de 15 ani. Zona industrială pe care municipalitatea dejeană a solicitat să fie curăţată, ca să fie atractivă pentru noi investitori, se întinde pe 15 km. Între Someş Dej şi grupul AVIC International (China), ce urmează să preia pachetul majoritar de acţiuni la producătorul de hârtie, lucrurile decurg conform memoran-dumului semnat la sfârşitul lui 2010. Aceasta este considerată cea mai mare investiţie chineză în România, de 350 de milioane de euro, la care se adaugă 150 de milioane de euro din partea română, până în 2014.