Apartamentele vechi din Cluj, cele mai scumpe din România. Dar... prețul real de vânzare e cu 20% mai mic decât cer proprietarii

Orașul Cluj-Napoca se clasează pe primul loc în topul național al prețurilor la apartamentele vechi, însă experții susțin că prețul cerut diferă de cel final de vânzare chiar și cu 20%.

Cluj-Napoca este în continuare lider în topul național, cu cel mai mare preț mediu de tranzacționare al apartamentelor în piața secundară (adică apartamentele vechi), de 1.650 de euro pe metru pătrat util. „Capitala Transilvaniei” a depășit Bucureștiul (1.500 de euro) și Timișoara  (1.420 de euro), potrivit datelor ValorEasy, citate de wall-street.ro.

Totuși, deși prețurile de listare sunt un element influențator important asupra evoluției pieței, deoarece influențează în mod direct potențialii cumpărători de locuințe, pentru că de ele se lovesc prima oară, în realitate, nivelul real al prețurilor este mai mic.

Majoritatea rapoartelor indică o creștere între 10% și 15% a prețurilor pe zona rezidențială, iar pentru anul acesta, estimările indică o menținere a ritmului de creștere din 2021, anticipând o creștere de cel puțin 10% și în 2022.

Cluj-Napoca: diferențe de 20% între prețul cerut și cel de tranzacționare

„Fundamentele pieței imobiliare au rămas puternice. Dacă vei întreba un dezvoltator, acesta va spune că a avut un an excelent, dacă întrebăm un agent imobiliar, va spune că a avut un an bun, un vânzător îți va spune că piața merge foarte bine, pentru că a reușit să vândă cu un preț foarte bun, dar dacă întrebi un cumpărător, el ce va spune?”, s-a amuzat Dorel Niță, co-fondator și managing partner al companiei ValorEasy.

Potrivit acestuia, prețurile au crescut în ultimul an, iar din perspectiva celor care se află pe partea de vânzare lucrurile sunt pozitive.

În Cluj-Napoca, unde sunt cele mai mari prețuri de locuințe din toată țara, diferența dintre prețul cerut și cel de tranzacționare poate fi și cu până la 20% mai mic.

„Noi am analizat, în raportul pe care l-am lansat recent, și piața din Cluj, iar în ultimul trimestru din 2021 vedem cum prețurile solicitate s-au apropiat de 2.000 de euro pe metru pătrat, ceea ce știe toată lumea. Pe de altă parte, prețul de tranzacționare din Cluj este mult sub prețul solicitat. Proprietățile bine poziționate în piață sunt undeva la 1.600 - 1.650 de euro pe metru pătrat util, pe piața secundară, iar asta nu o spunem doar noi. Asta nu înseamnă neapărat că există o marjă de negociere de 20 sau 30%, ci pur și simplu se vând, și se vând rapid, proprietățile bine poziționate în piață (adică la un preț corect - n.r.). Dacă ești vânzător și vii cu un preț nejustificat pentru proprietatea ta, atunci sunt șanse mari să rămână mult timp la vânzare. Practic, te descalifici singur”, a explicat Dorel Niță.

Locuințele vor continua să se scumpească

Șansele ca evoluția prețurilor să încetinească sunt minime, iar de scăzut nici nu se pune problema în 2022. În primul rând, există acest elan pe care piața și l-a luat, elan dat în principal de o cerere tot mai consistentă din ultimul an și jumătate, când tot mai mulți români au decis că au nevoie de o locuință mai bună decât cea în care stăteau. Pandemia i-a făcut pe oameni să vadă mai bine minusurile apartamentelor în care locuiesc, fapt ce i-a făcut pe aceștea să se reorienteze la imobile cu o cameră în plus sau chiar la curte.

Mulți români au economisit în acestă perioadă, pentru că nu au mai cheltuit bani pe ieșiri în oraș etc, cum pandemia i-a ținut mai mult în casă.

Oferta de locuințe noi este insuficientă pentru a se întâlni cu cererea, mai ales în condițiile în care românii se îndreaptă în special către segmentul nou. În special în orașele cele mai mari, cum sunt Bucureștiul și Clujul, oferta de locuințe noi este mult sub cerere, în pofida faptului că au fost livrate mai multe proiecte imobiliare decât în alți ani.

„Există această presiune pe ofertă, practic o presiune pe cumpărători, pentru că trebuie să aleagă din mai puține locuințe aflate la vânzare. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în ultimul trimestru din 2021, față de anul anterior, oferta pe piața secundară (locuințe vechi) a scăzut în medie cu 10% la nivel național, cu un accent mai mare pe București și pe Cluj, cu o scădere chiar de 30%, iar asta pune presiune suplimentară pe cei care cumpără. Pe de altă parte, dacă analizăm și piața primară, oferta locuințelor noi nu reușește să acopere suficient acest deficit, pentru că, atât în 2019, cât și în 2020, s-a plafonat livrarea de locuințe noi la nivel național. Suntem undeva la 67.000 de locuințe noi livrate. Și dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în primele trei trimestre din 2021, pentru că datele pe ultimul trimestru încă nu au fost finalizate, ne așteptăm ca nivelul livrărilor să fie similar. Asta înseamnă că piața locuințelor noi nu a crescut nici în 2021, în timp ce cererea a cunoscut o creștere extraordinară anul trecut”, a mai completat Dorel Niță.