Ardealul de Nord şi-a redus insolvenţele cu 15%. De ce dau firmele faliment

Zonele Bucureşti, Sud-Est şi Sud au rămas primele trei regiuni unde se înregistrează cel mai ridicat număr de insolvenţe, în timp ce zonele Vest, Sud-Vest şi centru rămân pe ultimele poziţii din acest punct de vedere, relevă un raport al Coface România.
 
Cele mai multe insolvenţe deschise au fost în construcţii (746), care par să treacă printr-o perioada nefastă, volumul lucrărilor scăzând cu 8%, sector urmat de comerţ cu amănuntul (705), comerţ cu ridicata şi distribuţie (660). Este pentru prima dată în ultimii cinci ani când comerţul nu se află pe prima poziţie din perspectiva insolvenţelor nou deschise.
 
Deşi numărul insolvenţelor din primul semestru este similar cu cel al anului trecut, 4.442 de proceduri noi, companiile cu afaceri de peste 1 milion de euro intrate în insolvenţă au crescut cu 20%, ajungând la 180. Numărul insolvenţelor este la minimul ultimilor 10 ani, însă pierderile generate creditorilor se află la cel mai ridicat nivel. 

Insolvenţe pe regiuni
(sem. I 2017/2016)

• Bucureşti................. 1.015...........978.........4%
• Sud-Est....................584..............586.........0%
• Sud.........................569..............564.........1%
• Nord-Est...................544..............518.........5%
• Nord-Vest.................534..............625.........-15%
• Centru.....................437..............423.........3%
• Vest........................421...............432........-3%
• Sud-Vest..................338...............346....... -2%

Venituri mai mari, îndatorare mai mare
 
Gradul de îndatorare a companiilor care ulterior au intrat în insolvenţă a crescut constant, de la 72% în 2008, la 97% în 2016. Această dinamică a fost determinată de acumularea de pierderi care au erodat nivelul capitalurilor proprii, aportul scăzut de capitalizare din partea acţionariatului şi necesitatea de suplimentare a datoriilor pentru a gestiona presiunile asupra lichidităţii.
 
Din cele 4.442 de companii insolvente, 2.244 au depus declaraţiile financiare pentru activitatea din 2016. Una dintre principalele cauze ce a alimentat riscul intrării în insolvenţă a fost creşterea accelerată a datoriilor peste avansul veniturilor, cuplată cu acumularea de pierderi mai mari. Totuşi, s-a remarcat o evoluţie a veniturilor companiilor, în anii premergători insolvabilităţii.  
 
“Nivelul veniturilor firmelor a crescut puternic în ultimii 3-4 ani dinaintea intrării în insolvenţă, ca urmare a investiţiilor semnificative. Cifra de afaceri medie din 2016 a fost de 4,5 milioane de lei, cu 26% peste anul anterior şi de aproape două ori peste 2008. Companiile nu au folosit toate resursele pentru a se eficientiza, acumulând pierderi din ce în ce mai mari. Această dinamică a fost înregistrată ca urmare a evoluţiei gradului de îndatorare, care a generat o povară financiară tot mai importantă”, a declarat Eugen Anicescu, country manager la Coface România. 

Distanţă mărită între granzi şi restul lumii
 
Creşterea valorii instrumentelor refuzate la plată cu 50% în prima jumătate a anului, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016 pare să fie paradoxală, având în vedere că lichiditatea înregistrată la nivelul mediului de afaceri este la un maxim istoric.

„Dacă sunt companii care beneficiază de numerar, iar insolvenţele din primul semestru rămân la un minim istoric, de ce înregistrăm o creştere a valorii instrumentelor refuzate la plată? Acest aparent paradox este explicat de accentuarea fenomenului polarizării veniturilor, profiturilor şi a lichidităţii în rândul companiilor mari. 
 
Primele cele mai mari 1% dintre companiile active din România (5.000) concentrează 58% din lichiditatea întregului mediu de afaceri în 2016, comparativ cu doar 43% în 2007. Numerarul consolidat în întregul mediu de afaceri înregistrează o creştere, însă surplusul este concentrat în rândul firmelor mari. Comasarea numerarului este generată de accentuarea fenomenului polarizării din perspectiva veniturilor şi profiturilor companiilor active în România.
 
Cele mai mari 1.000 de companii generau la finalul anului 2016 o pondere de 50% din veniturile tuturor companiilor, fenomen mai puţin vizibil în ţările din regiune. 6 din 10 companii active în România înregistrează profituri, din care 75% sunt concentrate în cele mai mari 10% din companii. Pe de altă parte, 4 din 10 companii active înregistrează pierderi, în timp ce doar 42% sunt sunt concentrate în cele mai mari 10% din companii”, a precizat Iancu Guda, services director la Coface. 

Greşelile companiilor intrate în insolvenţă

• Lipsa de aliniere a orizontului activelor şi pasivelor, prin finanţarea investiţiilor pe termen lung prin resurse atrase pe termen scurt
• Ciclul de conversie a banilor a înregistrat în mod constant valori pozitive, sursele de finanţare nefiind sustenabile
• Pierderile realizate în mod constant au erodat din trezoreria firmelor
• Structura fluxului de numerar nu a fost sustenabilă: numerarul operaţional a fost negativ, iar trezoreria, alimentată prin împrumuturi de la instituţii de credit
• Investiţiile ineficiente. Au crescut veniturile, dar companiile au înregistrat constant pierderi, cu un randament obţinut inferior costului de finanţare