Arhitecţii clujeni schimbă faţa Floreştiului

Grupul de arhitecţi îndrumat de organizaţia Atelier MASS a început cartarea stradă cu stradă, iar studenţii de la Antropologie şi Sociologie au realizat interviuri cu locatarii zonei studiate. În noiembrie s-a desfăşurat faza de propuneri după strângerea în faza de analize a tuturor informaţiilor necesare.

În octombrie s-a desfăşurat faza de analiză. În opinia iniţiatorilor proiectului, zona studiată, între străzile Eroilor, Cetăţii şi Florilor, este simptomatică pentru dezvoltările recente din periferiile autohtone, caracterizate prin diversitatea tipologiilor de locuire, constituite în zone dens construite şi "buzunare" libere, dar unde lipsesc cu desăvârşire spaţiile publice.

O echipă de arhitecţi (studenţi şi absolvenţi) îndrumată de Atelier MASS a început cartarea, iar studenţii de la Universitatea Babeş-Bolyai au realizat interviuri cu locatarii zonei studiate. În noiembrie s-a desfăşurat faza de propuneri. În cea de-a doua etapă s-au făcut propuneri de folosire a spaţiului liber dintre clădiri.
"Două concluzii clare au rezultat: accesibilitatea în sit este unidirecţională, nord-sud, de-a lungul parcelelor agricole. Centrul de interes comercial şi social, str. Eroilor, este la vest. Apare nevoia conturării unor legături est-vest. La sud, ferma este o barieră în accesarea zonei verzi naturale - pădurea. Datorită multitudinii spaţiilor libere, am reuşit să ierarhizăm patru categorii clare cu potenţial de intervenţie viitoare. De la zone foarte largi, care ar putea să susţină funcţiuni importante la scara întregii zone, la cele mai mici, care pot soluţiona lipsa câtorva parcări sau a unui loc de joacă. Astfel, s-au dezvoltat cele patru categorii de spaţii, fiecare propunere abordând diferite problematici la diferite scări: suprafeţe mari libere, zona de-a lungul căilor principale de circulaţie, spaţii-buzunar (în zona de case), alei (între blocuri)", au constatat iniţiatorii proiectului.

Au fost propuse intervenţii punctuale foarte uşor de realizat, strategii de dezvoltare pe mai mulţi ani sau evenimente care să angreneze o comunitate în formare, chiar mai largă decât cea din zona studiată. Propunerile au fost discutate cu reprezentanţi ai locuitorilor şi ai administraţiei locale. "Previzualizarea expoziţiei Superbia va avea loc astăzi la Polus Center, de la 18:00. Scopul prezentării este de a fi făcută public cât mai multor locuitori ai comunei, în speranţa de a obţine sprijinul şi implicarea lor în etapele viitoare ale proiectului. Expoziţia va fi vernisată la Turnul Croitorilor din Cluj-Napoca în ianuarie.

Concluziile proiectului

Acum 10 ani, intravilanul municipiului a fost mărit cu 50%, adică 2.000 ha de teren nou. Până în 2009 aceste teritorii noi au fost cucerite treptat de locuinţe, zone comerciale şi industriale, fenomen specific ţărilor din fostul bloc comunist.

Rezultatul a dus la o periferie cu un peisaj fragmentat şi haotic, în încercarea de a evada din sfera oraşului spre zonele periferice mai accesibile financiar, mai apropiate de natură şi care ofereau speranţa unui mod de viaţă mai bogat.

Floreşti este un caz aparte prin amploarea pe care a avut-o fenomenul de dezvoltare imobiliară, numărul populaţiei triplându-se în ultimii opt ani, de la 7.000 la 20.000 de locuitori.

Ţesutul urban rezultat este un mixaj de locuinţe: blocuri înghesuite, case tip "vilă", centre comerciale, terenuri agricole, resturi de peisaj. Abia acum, după câţiva ani, utilizatorii încep să se confrunte cu adevăratele probleme ale locuirii în "suburbie" şi să conştientizeze lipsurile mediului în care locuiesc.

Locuitori simt că sunt clujeni şi susţin un mod de viaţă dependent de Cluj-Napoca, însă problemele cu care se confruntă ţin de administraţia locală, iar singurul mod de a le rezolva e de a deveni actori urbani în cadrul comunei.

(D.E.)