Arhitecții clujeni vor concursuri pentru proiectele publice. "Nu am avut nicio contestație"

Arhitecții clujeni vor concursuri pentru proiectele publice. "Nu am avut nicio contestație"
Urbaniștii clujeni s-au contrat pe marile probleme ale orașului: trafic și locuire | Foto: BATRA

Este nevoie de concursuri de soluții pentru toate obiectivele publice în România, iar singurul model de bune practici funcțional este Clujul. Acestea sunt concluziile mesei rotunde cu tema ”Viitorul/ Acum”, organizată în cadrul Galei Bienalelor și Anualelor de Arhitectură (BATRA).

„Trebuie să fim uniți și onești atunci când avem un interes în ceea ce privește viitorul orașului în care trăim, iar atunci administrația va avea încredere în deciziile și propunerile noastre. Specialiștii, instituțiile și comunitatea să dezvolte strategii comune  pentru a rezolva problemele legate de urbanizare", a afirmat Daniela Maier, președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR) - Transilvania, organizatorul BATRA. 

”Clujul a adus inovare în procedurile de achiziție publică. Am ales calitatea în defavoarea cantității, iar acest lucru ne-a adus beneficii prin implicarea cetățenilor, dar mai ales a specialiștilor, cu care am avut ample discuții. Am reușim să transformăm licitațiile normale în concursuri de soluții.

Deși toată lumea spunea că asta va prelungi termenele la care ar urma să fie finalizate anumite lucrări din oraș, ele au fost scurtate prin faptul că s-a sărit peste partea de contestații, consumatoare de timp, pentru că ele nu au mai fost depuse”, a afirmat Ovidiu Cîmpean, director de dezvoltare în Primăria Cluj-Napoca.

Președinții și membrii ai celor 16 filiale ale OAR prezenți au spus că își doresc ca și în orașele din care vin să se treacă la concursuri de soluții deoarece numai așa pot să fie implicați cu adevărat specialiștii, și prin ei și cetățenii simpli în luarea deciziilor importante pentru felul în care arată orașele.

”Viitorul trebuie să ni-l facem noi, cei implicați, deopotrivă arhitecți, autorități, dar și cetățenii. Arhitectura a dovedit că are un succes deosebit. Suntem aici ca într-o familie pe care o simțim din ce în ce mai aproape și doar cu gândul că ne despart foarte multe lucruri. Problemele care s-au ridicat aici sunt identice și la Iași, și în Moldova; sunt convins că sunt peste tot”, a spus Mihai Drișcu, președintele OAR Iași.

Una dintre principalele cauze ale acestor probleme este lipsa de încredere, crede Șerban Țigănaș, secretarul general al Uniunii Internaționale a Arhitecților, fost președinte al OAR.

”Chiar dacă efectele sunt încă limitate, primăria lucrează la schimbări care vor fi benefice pentru pietoni, ținând cont de sugestiile din partea arhitecților. Trebuie să avem răbdare, toate aceste lucrări care se desfășoară acum și care vor fi desfășurate vor avea efecte pe termen mediu, însă această intenție există la primărie“.

Una dintre soluții vine de la un fost președinte al OART, Szabolcs Guttmann. ”Am impresia că noi nu dorim să învățăm din experiența vesticilor. Trebuie mai mult personal angajat în gestiunea urbanistică. În Vest sunt sute de persoane în instituțiile publice care se ocupă doar cu planificarea urbană“.

Dezvoltatorii imobiliari își doresc reguli mai clare din partea autorităților, dar și educație. ”Trebuie să educăm copiii în școala primară, apoi elevii și mai apoi studenții. Apoi ar trebui să începem de la o regulă a administrației, pentru că ea are puterea de decizie.

Dacă administrația și specialiștii știu să-și impună regulile, ceilalți nu trebuie să facă nimic altceva decât să le urmeze. Arhitectul este un creator de viitor; cu cât va conștientiza asta mai repede, cu atât va face mai mult bine pentru societate”, a menționat Florin Mariș, dezvoltator imobiliar al Hexagon.

Modelul implementat și dezvoltat la Cluj-Napoca se extinde în județ. ”Să ducem aceste concursuri de soluții de arhitectură și în mediul rural este una dintre dorințele mele. În mediul rural calitatea începe să crească. Eu deschid ușa pentru că îmi caut un partener în arhitecți. Nu e ușor, uneori ne învârtim într-un cerc. În ultimii trei ani am luat regulamentele de urbanism de la comune și am schimbat toate regulile.

Acum șase ani veneau proiecte pe fonduri europene pentru pensiuni și ni se spunea că acestea nu pot fi modificate pentru că așa au fost aprobate fondurile. Am depășit această situație după ce am refuzat de mai multe ori să dăm autorizații de construire”, a spus Claudiu Salanță, arhitectul șef al județului Cluj. 

Arhitectul Vasile Mitrea a subliniat faptul că, deși Clujul este un model pentru întreaga țară, modelul impus trebuie continuat, lucru care nu s-a întâmplat și în trecut. ”În 1965, la Cluj, erau prevăzute ocolitoarele orașului. Din ‘65 nu s-a întâmplat nimic și acum ne trezim că al nostru Cluj este blocat.

Ar trebui să existe o anumită continuitate obligatorie, iar arhitectul șef și administrația să fie atente la ce probleme s-au pus și care sunt rezolvările. În 1990, am propus ca la nivel de Cluj să existe o comisie de strategie urbană, formată din specialiști, nu din politicieni, care să fie atentă la ce se întâmplă la nivel mondial și să urmărească ceea ce se întâmplă la noi.

Arhitectul șef ar trebui să fie un manager, care să nu fie numit politic, pentru a avea continuitate în politica urbană. Specialiștii cu numele de creație trebuie să facă front comun. Ne-am concentrat pe ziua de azi, uitând de ziua de mâine. Populația și sociologii trebuie angrenați pentru viitorul orașului”. 

Concluzia a fost că se dorește urmarea exemplului dat de Cluj-Napoca în toată țara. Evenimentul Gala Bienalelor de Arhitectură a fost realizat cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Cluj-Napoca. La masa rotundă au participat arhitecți din toată țara, dezvoltatori imobiliari, reprezentanți ai societății civile, juriști, jurnaliști.

BATRA este organizată de OART în parteneriat cu filialele OAR din Bihor, Satu-Mare, Alba, Nord-Vest și a avut loc la Cluj, în perioada 7-24 noiembrie. Tema aleasă pentru acest an a fost ”Viitorul/Acum” – dorința de a implica întreaga comunitate în planurile și deciziile arhitecților, urbaniștilor, peisagiștilor, autorităților.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK

Loading...
loading...
Comenteaza