Artă din soia la Fabrica de Pensule. Doi clujeni fac mezeluri fără carne și le exportă în Europa

Fabrica de Pensule produce nu numai opere de artă, ci și mezeluri. Produsele din soia fabricate aici de către o familie de întreprinzători din Cluj sunt tot mai solicitate în mai multe țări din vestul Europei. Piața produselor vegetariene se află însă în stadiu incipient în România.

Soții Diana și Adrian Șinca au încetat să mai consume carne acum peste 20 de ani, când au constatat că se confruntă cu probleme de sănătate. Adrian avea dificultăți în a asimila calciul, fapt care îi provoca de multe ori crize de spasmofilie. După ce au devenit vegetarieni, acestea au dispărut, iar analizele au ieșit corespunzător.

După Revoluție au apărut primele organizații, în frunte cu ELTA, pe modelul celor occidentale, s-au constituit asociații. Cei doi au cunoscut un activist din Germania, aflat la a cincea generație de vegetarieni, care a adus la Cluj tot felul de ajutoare alimentare, precum paste integrale, de care lumea se mira la acea vreme. 

Cum trăiești fără carne 25 de ani

“Fiica noastră, acum de 25 de ani, este vegetariană din naștere și are o sănătate de fier: nu a făcut decât o formă ușoară de rubeolă, nefiind atinsă de nici una dintre bolile copilăriei, deși toți cei din jur de la grădiniță sau de la școală erau adesea răciți bocnă”, povestește Diana Șinca, managerul Centrului de Cercetare a Alimentelor Funcționale (Aivia).  

Cei doi soți au încercat în străinătate o mulțime de produse vegetariene pentru a le compara, însă au constatat că treptat ele deveneau din ce în ce mai slabe calitativ și au decis să facă o afacere în România, pe lângă cea inițială a lui Adrian, o tipografie. Au investit 50.000 de euro în unitatea de producție într-un spațiu închiriat în Fabrica de Pensule, mai ales în utilaje. Acum produc cârnați, salam, crenvurști, șuncă, pateu. Însă nu din carne, ci din soia. Mai nou, chiar maioneză vegetală.

Toate produsele au fost create de un biolog clujean, în cadrul mai multor proiecte cu finanțare europeană sau națională, fiind testate pe pacienții unităților de medicale de diabet, recuperare, oncologie. Acestora le-au fost înlocuite din meniu toate produsele din carne cu cele vegetariene, iar rezultatele au fost foarte bune, primul rezultat evidențiat fiind scăderea colesterolului. Ulterior, soții Șinca au cumpărat patentele de la acesta și au început producția, în paralel cu activitatea de cercetare, în colaborare cu universitățile de medicină și științe agricole.   

Injectarea cu apă și antibiotice, o realitate în România

“Este normal ca omul să vrea să consume carne, mai ales iarna, atunci când are nevoie de o mâncare mai consistentă. Din păcate, carnea de acum nu mai este cea de pe vremea bunicilor, ci una injectată cu apă, în combinație cu antibiotice,  coloranți, conservanți. Organismul face un efort foarte mare ca să elimine carnea din tractul digestiv, unul de 6-8 ore, iar energia pe care trebuie să o producă pentru eliminarea acesteia este mai mare decât cea pe care o poate produce acest aliment.

În plus, e-urile sunt foarte greu de eliminat din organism. De aceea noi am spus nu e-urilor. Materia primă pentru mezelurile noastre este proteina din soia, prelucrată la peste 100 de grade, la care se adaugă diferite condimente”, spune aceasta. 

Dacă la început cei doi întreprinzători își trimiteau mezelurile doar la magazinele naturiste și le duceau la târgurile specializate, acum acestea sunt tot mai solicitate inclusiv de rețelele de hipermarketuri: șunca vegetală dispare repede de pe rafturile din Carrefour, mai ales în perioada postului. Comenzi vin din Spania, Germania, Ungaria, următoarele pe listă fiind marile clinici din Europa care promovează hrana sănătoasă, de calitate pentru pacienții lor. 

Produsele de calitate sunt greu de vândut 

“Ne-a venit o comandă pentru o cantitate foarte mare, din Ucraina, dar le-am zis că ne-ar fi imposibil să o onorăm, numai după ce ne vom muta în altă locație, unde să să avem condițiile de dezvoltare pe care ni le dorim vom putea să triplăm producția, acum de 10-20 tone/lună. Din păcate, statul nu încurajează producția la noi, pentru fondurile din agricultură trebuia să venim cu o cofinanțare de 50% pe proiect, ne-ar fi fost imposibil. Magazinele proprii ar fi o investiție prea mare”.  

Următoarele produse pe care le au în vedere întreprinzătorii clujeni sunt shake-uri pentru sportivi sau cei aflați la dietă și chiar brânza din lapte de soia, așa-numita tofu. “Cu shake-urile suntem în fază avansată, le vom produce undeva spre sfârșitul anului, lucrăm la o linie de ambalat în sticluțe. Cu tofu este mai complicat. Aceasta se produce în China din boabe de soia, fermentate trei săptămâni, după care se obține laptele din soia, materia primă pentru tofu.

Ceea ce vedem în România sunt combinații de coagulant și derivate din lapte de soia; eu am mâncat tofu din China și e delicios, nu se compară cu ce se vinde la noi. Procesul de producție este unul extrem de costisitor, deci cam neprofitabil pentru România. Din păcate, la noi lumea cumpără produse pe care scris pateu vegetal cu 1 leu 50, în condițiile în care 90 de bani costă numai ambalajul, la care se adaugă taxele de comercializare. Oare atunci din ce materie primă e făcut acel pateu”, se întreabă managerul Aivia. 

O piață încă în pionierat

Doar în câteva locuri din România se fabrică produse vegetale ca înlocuitori de carne, încă nu în cantități foarte mari. Fito-Fitt produce în Covasna mici vegetali, șeitan puiuț, cordon vert, drob, caltaboș cu tofu sau ciuperci, falafel din năut. Dr. Oetker fabrică la Curtea de Argeș, sub brandul Inedit, preluat în 2007, crenvurști din soia, crochete vegetale, băuturi sau sosuri din soia. La Dej, grupul Iezer face parizer, brânză, creme vegetale pe bază soia, cu intenția de a produce înghețată și produse biologice din proteină. Până și Cris-Tim a introdus, printre mezelurile sale din carne, câteva preparate de acest gen, printre care chifteluțele vegetale.