Asociaţii Eikon o iau fiecare pe cont propriu

Se despart apele la una dintre cele mai mari case de editură din Cluj. Şcoala Ardeleană va promova aici spiritul Transilvaniei, prin ediţii de lux şi lansări-show, în timp ce Eikon s-a mutat în capitală se va axa pe piaţa bucureşteană.

„Eu şi fostul meu asociat, Valentin Ajder, am decis să mergem fiecare pe cont propriu, de comun acord. Cele două societăţi se numesc Cartea Ardeleană Cluj, respectiv Eikon Bookstage. Conceptul Şcoala Ardeleană e o idee mai veche a mea, născută de doi ani, iar acum am pus-o în aplicare. Noi vom promova tot ceea ce este legat de cultura scrisă din Transilvania, inclusiv la Bucureşti, scriitorii de aici, dar şi cultura din Ardeal în general”, spune Vasile George Dâncu (foto dreapta), directorul Cartea Ardeleană. 
 
La rândul său, Eikon este profilată pe carte de filosofie, religie, carte şcolară, portofoliul său este împărţit în 14 serii şi colecţii, editând până acum 1.000 de cărţi ale unor autori români şi străini. Aceasta participă la toate târgurile naţionale din carte din România. Din 2006, Eikon este acreditată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din România. 

"Istoria Transilvaniei", în ediţie de lux

În acest an, Şcoala Ardeleană va scoate o ediţie de lux a cărţii „Istoria Transilvaniei”, în coordonarea lui Ioan-Aurel Pop şi Ioan Bolovan, un volum de 500 de pagini, format mare, integral color. Ediţia de colecţie va avea un preţ de vânzare între 80 şi 100 de lei. Cartea va fi embosată cu auriu pe pânză, fiind tipărită pe o hârtie specială, la un tiraj iniţial de 3.000 de exemplare, şi va fi însoţită de o lansare la care vor participa numeroase personalităţi. 
 
Strategia editorială prevede ca editura clujeană să producă anual 300-400 de titluri, inclusiv reeditări. Până acum Şcoala Ardeleană are în portofoliu 800 de titluri, cele mai cumpărate fiind Liviu Maior - „Doi ani mai devreme”, Ioan Bolovan – „Primul război mondial şi realităţile demografice din Transilvania”, Irina Petraş – „Scriitori ai Transilvaniei”, Lucian Blaga – „Poemele luminii”, Vasile Puşcaş – „Negocieri pentru parteneriate”, dar mai ales cărţile despre spiritualitate ale lui Dumitru Constantin Dulcan. 
 
Magazinele online câştigă teren. Nu şi e-book-urile
 
Piaţa de carte a cunoscut o scădere drastică a vânzărilor în perioada crizei financiare, 2008-2009, dar acum dă semne de revenire. „Noi am avut în 2015 o creştere de 17% a vânzărilor pe internet. Vorbim aici despre carte, se pare că în România e-book-urile nu au succes. E căutată mai ales cartea despre spiritualitate, istorie, cultură. Îmbucurător este faptul că vârsta medie a cititorilor a scăzut treptat de la peste 40 de ani în 1990 la 35 de ani, iar acum ajunge aproape la 30 de ani. În acest domeniu a contat scăderea taxei pe valoarea adăugată de la 9 la 5%, însă mai important este să scadă impozitul la angajat, pentru ca antreprenorul să poată să mărească salariile”, spune Dâncu.

Festival de o săptămână, cu 80.000 de oameni

Şcoala Ardeleană se va implica în promovarea programului Cluj, Capitală Culturală a Europei prin conceptul de lansare de carte însoţită de concerte, expoziţii de pictură, spectacole de teatru. Anul trecut, principalul eveniment pe care îl organizează, Festivalul de Carte Transilvania, a strâns 62.000 de oameni, fiind completat în fiecare seară de concerte de rock simfonic, jazz, folk, operă, muzică tradiţională şi clasică, teatru şi dans, recitaluri de poezie şi de pian, expoziţii de fotografie şi de pictură care au avut ca element central cartea. Ediţia din acest an va avea loc în octombrie şi va aduce în Piaţa Unirii 350 de lansări, 450 de scriitori români şi străini, concerte cu 50 de artişti, numărul vizitatori estimat de organizatori pentru cele şase zile fiind de 80.000.

Editurile mici se descurcă mai greu

Piața editorială din România, reprezentată de 61 de edituri monitorizate de Forbes, a realizat în 2015 afaceri de 52,8 milioane de euro, în scădere cu 4,7% față de anul precedent. Profitul cumulat al pieței editoriale a fost de 4,1 milioane de euro, mai mic cu 45%. Totuși, marile edituri și-au conservat cifrele de afaceri, multe raportând creșteri ale businessului. Editurile mici au fost mult mai afectate în 2015 de scăderea vânzărilor și dezinteresul românilor față de carte. Sunt 15 companii care au raportat pierderi. Majoritatea editurilor din România au afișat profituri mici, fapt ce denotă că funcționează la limita supraviețurii.

 

Top naţional edituri 2015

1. Grup Litera.........9,4 mil. euro
2. Grup Art.............5,9 mil. euro
3. Polirom..............3,8 mil. euro
4. Paralela 45.........3,3 mil. euro
5. Trei....................2,4 mil. euro
 
Sursa: Forbes