Aurul din bălegar. Ardelenii fac agricultură şi energie din gunoiul de grajd

Clujenii au o platformă comunală unde acesta se transformă în îngrăşământ de calitate şi vor să facă bani din deşeuri, iar maramureşenii au înfiinţat o staţie de biogaz cu producţie de energie electrică şi termică. Bonţida este prima comună din Cluj cu sistem de canalizare cu banii veniţi prin acest program cu Banca Mondială.

Primăria a înfiinţat o platformă comunală cu o capacitate de 850 tone/an, cu utilaje, 75 de platforme individuale şi derulează un program de plantări de perdea de protecţie cu salcâmi pe 100 ha, toate contribuind la scăderea nivelul de nitraţi pe în ultimii cinci ani. Proiectul de la Bonţida se ridică la 546.000 de euro.

„Unii duc gunoiul la platforma mare cu căruţele, altora li se transportă cu remorca, în funcţie de cât de mult li se strânge în anumită perioadă. Anul ăsta încă nu s-a adunat foarte mult, că munca în câmp de-abia a început”, mărturiseşte un localnic.

„Efectivele din micile ferme au scăzut în ultimii ani, în schimb apar mai multe ferme cu peste 10-12 vaci. În afară de reducerea nitraţilor, diminuăm cantitatea de gunoi menajer şi îmbunătăţim calitatea apei. Gunoiul este depozitat pe rampă de-a lungul întregului an şi avem două perioade când acesta se duce de pe rampă pe câmp.

Prin echipamentele utilizate implementăm acum un sistem de management care să asigure utilizarea compostului realizat pentru fertilizarea terenurilor agricole, în perioade bine stabilite şi sub control strict. Noi vrem ca, după cei cinci ani în care trebuie să păstrăm această funcţie, să putem folosi obiectivul şi ca platformă pentru depozitarea deşeurilor. 
 
Deja am demarat o acţiune de achiziţie de saci şi de pubele specializate pentru colectarea selectivă, iar peturile, metalul, hârtia să le valorificăm contra-cost, ca operator economic. Pe acest program vom derula şi o investiţie în canalizare, parţial Bonţida (12 km), cu staţie proprie de epurare, de aproape 1 milion de euro, alături de cea de la Răscruci (28 km), racordată la staţia de epurare „Nokia”, de 1,5 milioane de euro. Primul proiect de canalizare, din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, a mai inclus asfaltări, refacerea căminului cultural, înfiinţarea unui centru afterschool pentru 84 de copii”, spune primarul Emil Cărhat. 
 
Condiţie de finanţare: 2.000 m3 de deşeuri
 
Programul de control integral al poluării cu nutrienţi se derulează la nivel naţional în intervalul 2016-2022, prelungit din perioada 2008-2013, obiectul general fiind reducerea pe termen lung a poluării cu nutrienţi a apelor care se varsă în Dunăre şi în Marea Neagră, prin managementul integral al solului şi al apelor. Acesta are o valoare de 59 de milioane de euro, dintre care 50 de milioane împrumut de la Banca Mondială. Cofinanţarea vine de la Facilitatea Globală de Mediu (5 milioane), consiliile locale (3,6 milioane), consiliile judeţene (1,4 milioane), Apele Române (1 milion).

Noua alocare în cadrul aceluiaşi program e estimată la 48 de milioane de euro. Finanţările pot fi solicitate de unităţile administrativ teritoriale sau de asocieri între acestea, noile proiecte fiind demarate de anul viitor. Din aceşti bani se pot finanţa investiţiile noi pentru gestionarea gunoiului de grajd (platforme, echipamente, staţii de compostare, instalaţii de biogaz), mici sisteme de canalizare şi epurare a apelor uzate, plantarea de perdele de protecţie. 
 
Condiţiile de finanţare impun cel puţin 2.000 m3 de deşeuri existente, suprafaţă pentru colectare la maxim 5 km de producătorii de deşeuri, implicarea producătorilor în managementul durabil al gunoiului de grajd şi în transportul la platforme, compostul vândut pe piaţă să acopere parţial costurile de operare.

Până acum s-au realizat 64 de platforme betonate comunale, 1.166 de platforme individuale în ferme şi gospodării, în 87 de comune din 10 bazine hidrografice, întâniri cu 6.000 de fermieri şi reprezentanţi ai administraţiei din 207 localităţi, cu 1.400 de formatori de opinie (profesori, doctori, preoţi), 107 de acţiuni de monitorizare a apei şi în rândul elevilor din localităţile expuse la poluare. 
 
Maramureşul şi-a făcut staţie de biogaz
 
Prima staţie de acest gen din program a apărut la Seini, la 26 km de Baia Mare, şi procesează 18.000 tone de gunoi de grajd, mai ales de la ferma de porcine cu 40.000 de capete, dar şi de la 328.000 de păsări, plus 2.000 tone de siloz din cultura energetică. Primăria a cofinanţat proiectul de 2,5 milioane de euro cu 10%.

Rezultă biogaz ce produce energie electrică şi termică (există varianta purificării şi folosirii acestuia pentru combustibil de vehicule sau în reţeaua de gaze naturale), şi digestat solid şi lichid, folosit ca fertilizator natural. Veniturile din energie vor merge la bugetul primăriei şi în construirea unor sere pe biogaz ca agent termic. În Cluj pentru o asemenea staţie se pretează comune ca Aluniş, Borşa, Corneşti, Jucu, Mociu, cu deşeuri animale sau vegetale consistente.  

 

Călin Fărgaciu, fermier clujean

„Acest program este doar o picătură în ocean. Fermierii îşi concentrează investiţiile în utilaje performante, animale, nu îşi vor face singuri astfel de platforme, există cheltuieli suplimentare, iar ei sunt preocupaţi acum de tăiarea costurilor. Eu nu vreau să ne fim colonizaţi de fermierii olandezi, chiar dacă ei reduc la maxim poluarea, ci să las această fermă copiilor mei, altfel îngropăm de tot zootehnia românească. Pentru înfiinţarea acestor platforme este nevoie de un program naţional de minimis, pe baza numărului de capete de animale”

 

Ilarie Ivan, inginer agronom

„Din păcate, efectivele de animale au scăzut la Cluj la vaci, porci, păsări. Poate fi un avantaj faptul că, dacă fermierii din Vest utilizează 1.000 kg/ha de îngrăşăminte, combinate natural şi sintetic, aici se folosesc 150-200 kg/ha, majoritatea naturale, tocmai din lipsă de bani. Este firesc să etapizăm aceste operaţiuni, pentru că nu dispunem de asemenea fonduri dintr-o dată". 

 

Adriana Tănase, medic

„Studiile realizate până acum demonstrează că după ce nitraţii din aceste ape poluate sunt convertiţi în nitriţi în organism, în reacţie cu aceste substanţe pot genera efecte cancerigene, îndeosebi la copiii mici. La nivel naţional în perioada 1997-2005 au fost 3.314 cazuri de intoxicaţii cu nitraţi la copii sub un an, însă în ultima vreme tendinţa este de scădere, inclusiv la Cluj. Îngrăşămintele naturale pot deveni surse de poluare a solului dacă sunt în zona fântânilor cu apă potabilă”.

 

Ileana Bogdan, expert de mediu

„Un gospodar în adevăratul sens al cuvântului nu îşi lasă gunoiul împrăştiat prin toată curtea, ci şi-l strânge şi îl depozitează, aşa cum se făcea din cele mai vechi timpuri. Avantajul unor astfel de platforme este că, după ce fermentează materia primă, obţinem un gunoi de calitate sau compost, chiar peleţi. În plus, comunele care nu produc suficient gunoi se pot asocia”.