Banca Transilvania: economia României va crește în medie cu 2,5% pe an

Economia țării noastre ar putea crește cu un ritm mediu anual de peste 2,5% în perioada 2020-2022, susține Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică la Banca Transilvania (BT) Cluj.

“Pe plan intern procesul de relansare economică a continuat recent, susținut de mixul relaxat de politici economice. Subliniem faptul că România a fost singura țară din Uniunea Europeană (UE) cu o creștere a investițiilor productive în trimestrul II și primul semestru din 2020.

Previzionăm că economia României ar putea crește cu un ritm mediu anual de peste 2,5% în perioada 2020-2022, ajustarea din acest an - determinată de incidența pandemiei - urmând să fie contrabalansată de redinamizare în 2021 și 2022 (susținută de mixul relaxat fără precedent de politici economice la nivelul UE și pe plan intern).

Investițiile productive s-ar putea majora cu o dinamică medie anuală de 6.8% în intervalul 2020-2022, pe fondul evoluției favorabile din semestrul I, persistenței costurilor reale de finanțare la un nivel redus, perspectivelor de implementare a programului Next Generation și potențialului de dezvoltare a infrastructurii critice.

Printre factorii de risc și provocările la adresa performanței economiei interne în trimestrele următoare menționăm climatul macrofinanciar internațional și perspectivele de modificare a ordinii economice mondiale; evoluția pandemiei; mixul de politici economice și contextul electoral din România; climatul geopolitic”, rezumă oficialul BT.

Conform statisticilor publicate de Banca Națională a României (BNR) soldul creditului neguvernamental a crescut pentru a patra lună consecutiv în septembrie, cu o dinamică lunară în accelerare la 1,1% (până la 277 de miliarde de lei, nivel record).

“Pe termen scurt ne așteptăm ca dinamica marjelor nete de dobândă din sectorul bancar intern să fie influențată de deciziile și semnalele de politică monetară (SUA, Zona Euro, regiune și România), fluctuația percepției de risc pe piețele financiare internaționale și mixul de politici economice din țara noastră în context electoral și de pandemie.

Ne așteptăm la creșterea ratei creditelor neperformante pe viitor, în contextul consecințelor pandemiei. Cu toate acestea, nu previzionăm o deteriorare la fel de severă precum cea înregistrată după incidența Marii Recesiunii, date fiind perspectivele de tranziție rapidă la ciclul post-pandemie și persistența unui mix relaxat de politici economice pe termen mediu.

Datele BNR indică ameliorarea performanței financiare a sectorului bancar în semestrul I, ceea ce exprimă rezistența la pandemie. Ne așteptăm la continuarea tendinței descrescătoare pentru raportul credite-depozite, până la un nivel inferior pragului de 60% la final de 2022.

Băncile străine și-au majorat expunerea pe economia României cu peste 8% de la an la n în semestrul I, în pofida nivelului ridicat (fără precedent) de incertitudine, în contextul pandemiei. Această evoluție confirmă potențialul de dezvoltare din economia internă, precum și gradul ridicat de atractivitate din perspectiva investițională, dat fiind diferențialul de rate de dobândă dintre România și țările Zonei Euro.

Atragem atenția cu privire la faptul că sectorul bancar se confruntă cu o serie de provocări în procesul de transformare determinat de Revoluția Digitală, noile reglementări și incidența pandemiei: consolidarea bazei de clienți, creșterea exigenței și așteptărilor clienților, intensificarea concurenței, presiunea din sfera reglementării, inovarea și necesitatea actualizării / ameliorării modelului de business.

Printre provocările la adresa băncilor în trimestrele următoare se menționează semnalele de modificare la nivelul ordinii economice mondiale și în sfera arhitecturii monetar-financiare internaționale; acumularea de semnale din direcția introducerii de monede digitale; continuarea procesului de consolidare; digitalizarea.

Principalii factori de risc la adresa sectorului bancar intern pe termen scurt: dinamica percepției de risc pe piețele financiare mondiale; persistența crizei sanitare; acomodarea la un nivel redus al ratelor de dobândă; mix-ul intern de politici economice în context electoral; climatul geopolitic mondial și regional”, relevă raportul BT.