Baronul Snoy: “E periculos să faceţi din Cluj un centru financiar”

Baronul Snoy: “E periculos să faceţi din Cluj un centru financiar”
Fostul administrator al BERD avertizează asupra pericolului de a încerca să aduci cu orice preţ, făcând mari concesii, sediile unor companii internaţionale.

Criza globală a fost provocată de lăcomia băncilor, care s-au transformat în adevărate cazinouri, combinată cu sfidarea reglementărilor financiare, consideră baronul Bernard Snoy, fost membru al Consiliului de Administraţiei al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). El atenţionează că perpetuarea greşelilor va genera un nou val al crizei, inclusiv în Europa de Est.

"Statele Unite s-au dezvoltat excesiv în perioada 2000-2006 pe baza instrumentelor derivative, care sunt servicii speculative. A dispărut legătura directă între bancher şi client, cultura de a-ţi cunoaşte consumatorul. Aceste derivative au ajuns să facă volume mai mari decât acţiunile din piaţa reală: au ajuns adevărate arme de distrugere în masă, un fel de bombă nucleară. Mai mult, americanii au exportat aceste fabrici de iluzii, activele toxice, un fel de droguri, şi la Tokyo, şi la Singapore, deci au globalizat criza. A fost o victorie a spiritului speculativ. Devii prizonierul unei lumi de care eşti dependent", susţine Snoy.

Acesta a criticat atitudinea fostului preşedinte al Rezervei Federale a SUA, Alan Greenspan, care a văzut că există exuberanţă în piaţă, dar nu a militat pentru relaxarea reglementărilor financiare. "S-a ajuns la situaţia ca unii brokeri să aibă bonusuri mai mari decât salariile preşedinţilor de ţară sau premierilor, ci peste preşedinţii de bancă. Ei foloseau deja capitalul clienţilor pentru propriile investiţii. Beneficiind de sume imense din petrol, cei din lumea arabă sunau la băncile de investiţii din SUA să le plaseze banii. Băncile s-au transformat astfel în adevărate caziouri", a menţionat specialistul belgian.

Norocul României a fost că sistemul său bancar nu era atât de dezvoltat pentru acumulări de acest gen: "în Europa nu exista o asemenea cerere pentru aceste active toxice". El a făcut referire şi la iniţiativa autorităţilor române de a iniţia la Viena un fel de "târg" pentru ca băncile austriece să nu îşi ia banii din ţara noastră. Totuşi, susţine nevoia ca Uniunea Europeană să dea un exemplu de bune practici financiare, care să fie extins la nivel global. "Au existat investitori care au plecat din Belgia în Irlanda, spunând că dincolo reglementările erau mai permisive. Dacă transformi Clujul în centru financiar, adică o platformă care atrage bani, ca să concentrezi sediile unor firme multinaţionale, poate fi un lucru periculos. Luxemburg s-a bazat pe firmele offshore, dar situaţia s-a schimbat între timp, iar Londra a avut o strategie asemănătoare, în condiţiile în care producţia industrială în Anglia a decăzut", consideră specialistul. Acesta a conferenţiat timp de două zile la Cluj în cadrul manifestării "Răspunsul Uniunii Europene la criza economică şi financiară", alături de Sorin Sterie - Consiliul Regional de Cooperare pentru Europa de Sud-Est, Ioan Aurel Pop şi Adrian Ivan - Universitatea Babeş-Bolyai.

Portret Bernard Snoy

2005-2008: Coordonator al activităţilor economice în Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (Viena)
2002-2005: Director în Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (Bruxelles)
1994-2002: Membru al Consiliului de Administraţie al BERD (Londra)
Profesor la Institutul de Studii Europene al Universităţii Catolice (Louvain)


Europa s-a conformat

Legislaţia pentru a face mai sigur şi mai transparent comerţul cu produse derivate OTC (over-the-counter) a fost adoptată joi de Parlamentul European. "Se consideră că tranzacţionarea produselor financiare derivate a contribuit la criza financiară globală", au argumentat deputaţii europeni. Ei au cerut ca toate contractele cu instrumente derivate să fie raportate unor centre de date sau registre centrale, oferind astfel operatorilor de pe piaţă o imagine mai clară asupra pieţei. Piaţa instrumentelor derivate era evaluată la 425 de bilioane de euro în 2009.

 

 

Comenteaza