Bătaie mare pe noile fonduri europene între orașele regionale. Clujul vrea 2 miliarde €

Bucureștiul, Clujul și Timișoara au avut cel mai mare produs intern brut din țară, însă Brașovul și Constanța amenință pe „turnantă” prin accesarea fondurilor europene de reziliență.

Primăria Constanța pregăteşte proiecte de investiţii de 358 de milioane de euro, majoritatea prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR): două de mobilitate, trei de regenerare urbană, trei de termoficare și un spital municipal policlinic, potrivit Financial Intelligence. “Constanța trebuie să fie un mare șantier, avem mari-mari rămâneri în urmă. Anul acesta este dedicat în totalitate pregătirii de proiecte. Am stabilit care sunt cele pentru care aplicam și am făcut deja fișele respective, pe care le-am depus la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene”, a anunțat primarul Vergil Chițac.

El se bazează în primă fază pe banii pe care România îi are alocați în cadrul PNRR, adoptat de UE în contextul pandemiei cu scopul de a injecta bani în economiile europene afectate de coronacriză. “E limpede că primii bani accesați prin programele operaționale nu vor veni mai devreme de finalul lui 2022; încă nu au fost finalizate negocierile, e nevoie de licențieri pentru autoritățile de management, acestea trebuie să elaboreze ghidurile. Apoi se deschid apelurile și sesiunile de depunere. Dar până atunci putem accesa bani din PNRR”, a mai spus primarul liberal.

E spune că bugetul orașului poate creşte prin dezvoltare economică care conduce la creșterea veniturilor constănțenilor, investiții și atragere de fonduri europene. “Singura cale de capitalizare si dezvoltare sunt fondurile nerambursabile. Proiectele vor fi cu atât mai eligibile cu cât vor fi mai mature. Ce înseamnă matur – să ai nota conceptuală, studiile de prefezabilitate și de fezabilitate, proiectul tehnic. Pe PNRR se poate face chiar licitația de execuție a lucrărilor cu clauză suspensivă, adică atunci când îți vin banii, deja te poți apuca de lucrări.

Dacă va duce la capăt această primă tranșă de proiecte, Constanța se poate alătura topului orașelor-reședință care au renăscut cu bani europeni. Presiunea este imensă la modul cât se poate de pragmatic – vă spun, cu PNRR nu e glumă. Aplicăm la proiecte pe care trebuie să le facem, altfel dăm toți banii înapoi plus dobânzi penalizatoare”, a mai precizat edilul de la Constanța.

Constanța a fost în 2019 pe locul patru în topul marilor orașe din România ca produs intern brut total pe economie (după București, Cluj și Timișoara, potrivit Institutului Național de Statistică). Chițac are de recuperat mult pentru Constanța, comparativ cu orașe reședință precum Timișoara, de pildă, care a atras în cele două mandate ale fostului edil, Nicolae Robu, 500 de milioane de euro fonduri europene.

Fondurile europene au accelerat dezvoltarea și au dus cele două capitale regionale în topul marilor orașe ale Europei – Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii în 2023, iar Cluj-Napoca s-a bătut anul trecut pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării (a câștigat Leuven, Belgia).

De altfel, Clujul s-a plasat pe locul 106 într-un top al Centrului Numbeo realizat pe 247 de capitale și orașe ale lumii,  devansând Miami (108) și Los Angeles (113). La Oradea, Ilie Bolojan, de două ori primar și acum președinte al CJ Bihor, a reușit să acceseze fonduri comunitare de 250 de milioane de euro și cu echipa din primărie pregătește proiecte de 300 de milioane. Cumulat, s-a realizat în ultimii ani o triplare a investițiilor în Oradea. Primăria Braşov pregăteşte proiecte de investiţii care ar totaliza 1,5 miliarde de euro, tot pe PNRR, a anunțat primarul Allen Coliban.

Clujul merge pe valorile impuse de Bruxelles

La Cluj-Napoca se pregătesc proiecte de 2 miliarde de euro din fonduri UE, bazate pe valorile promovate la Bruxelles: verde, digital, reziliență, anunța primarul Emil Boc, la Eurosfat, cel mai mare forum de afaceri europene din România. “Trebuie să rămâi foarte puternic pe poziție pentru că tu știi că aceea este direcția în care trebuie să mergi și știi rezultatele care vor apărea peste câțiva ani. Una dintre deciziile luate pentru zona pietonală este faptul că am micșorat spațiul destinat mașinilor. Unele zone erau pline cu mașini, acum sunt pline cu terase. Ca primar trebuie să ai viziune, trebuie să te ții de acea viziune, să ți-o asumi, altfel, nu ai succes”, a spus edilul clujean.