Foto Biolog clujean, despre inundațiile din oraș. “Dacă facem blocuri balcon lângă balcon, cartiere întregi vor ajunge sub ape”

Inundațiile care au răvășit recent cartierele Clujului reprezintă o consecință a dezvoltării imobiliare iresponsabile într-un oraș în care vegetația naturală este decimată de suprafețele betonate, avertizează cercetătorul clujean Tibor Hartel.

“Zilele acestea cantități însemnate de apă au căzut în urma ploilor. Dacă apa cade pe vegetație naturală, diversă și bine reprezentată la nivel de peisaj, va fi captată de vegetație, de litieră, de sol. O proporție însemnată a acestei ape se va evapora /„transpira” de către plante, iar o altă parte se va scurge ușor prin văile ori pâraiele create în urma sutelor de ani, unele pârâuri fiind și ele temporare. Sau se adună în bălți.

În natură apa nu se scurge inutil: milioane de exemplare aparținând de mii de specii de nevertebrate și de vertebrate beneficiază de pe urma acestei resurse prețioase - apa din pâraie și din bălțile temporare - nu doar prin faptul că beau apă ci se reproduc în apă sau se dispersează pe suprafețele devenite umede în urma ploilor. Apa susține covorul vegetal și funcționarea ecosistemului”.

Avertisment: vor fi cartiere inundate simultan

Biologul clujean atenționează că dezvoltarea imobiliară iresponsabilă reduce suprafețele de vegetație naturală, schimbându-le cu suprafețe betonate, drenarea fiind prin țevi, betoane, canalizări.

“Aceste structuri artificiale conduc apa repede, dar în contextul variațiilor din ce în ce mai extreme ale căderilor de precipitații și în contextul unor canalizări oricum defectuos construite, dar și în contextul unei culturi sociale producătoare de multă mizerie, elementele făcute pentru a facilita scurgerea devin ineficiente. Ca rezultat apa se va aduna pe străzi (inundații) și va deveni neplăcută.

În esență dacă zonele periurbane vor fi acoperite de blocuri balcon lângă balcon, așa cum este tendința acum (și probabil așa cum este deja decis pe hârtie), ne putem aștepta pe bune la situații de urgență generalizată cu mai multe cartiere simultan inundate de mai multe ori pe parcursul unui singur an. Situație greu de gestionat pentru autorități (instituțiile nu funcționează când urgențele și crizele sunt generalizate) dar care creează conflicte sociale”.

Strategia din Luxemburg, de neaplicat în Hoia

El a inserat mai multe fotografii ce reprezintă un mod de a integra locuințele cu elemente de ecosistem cu înalte valori naturale pentru a crea un peisaj urban ce reține apa. “E important să vedem nu doar vegetația necosită eterogenă, lăsată sălbatică, nu doar lipsa gazonului și a artificiilor “hardcore”, dar și conectivitatea dintre aceste elemente de vegetație și habitatele umede - bălți de diferite mărimi- cu înalte valori naturale. Aceasta este o strategie faină din Luxembourg.

Toate acestea le sugerez cu scop informativ, nu pentru a inspira decizii necugetate. Contextele sunt importante, iar reținerea apei nu este singurul criteriu de luat în seamă la decizii. Transpunerea acestei strategii din Luxembourg în Pădurea Hoia, din Cluj-Napoca va distruge un ansamblu de ecosisteme după care beneficiile nu sunt doar retenția apei, ci și biodiversitatea ridicată și caracterul de conectivitate ecologică și peisaj cultural cu valori de moștenire”, atrage atenția Hartel.

Mai multe străzi din cartierele Borhanci, Bună Ziua sau Sopor, din municipiul Cluj-Napoca, au fost inundate săptămâna trecută, în urma ploilor abundente, apa infiltrându-se în locuințe, curți și subsoluri, inclusiv într-un șantier al unui proiect imobiliar. A fost nevoie de intervenția pompierilor cu motopompe, ore în șir, pentru evacuarea apei.

Dezastru în vârf de deal

Un clujean a exemplificat un asemenea dezastru care a avut loc în curtea unui vecin. “A fost o inundație din cauza ploilor și încercarea de a conduce apa în exterior... Casa e în vârful dealului. Dacă se forțează natura, întotdeauna se întâmplă așa ceva; casa respectivă e la 800 m altitudine, sub ea este argilă. Pare stabilă, dar există șanse să coboare la vale apa nu-și găsește drumul natural și nici nu e absorbită de mediu; în concluzie o să ,,recreeze” mediul”.