BNR vede o posibilă scădere a inflației în 2026, dar doar dacă Guvernul aplică corect planul fiscal

BNR estimează că inflația ar putea scădea în 2026. 

Banca Națională a României a decis, în ședința Consiliului de administrație din 8 octombrie 2025, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an, menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50  la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50  la sută pe an și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației a crescut în iulie 2025 la 7,84 la sută, de la 5,66 la sută în iunie, iar în august a urcat la 9,85 la sută, peste nivelul prognozat, în contextul expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor corespunzător pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie. 

“Actualele evaluări relevă perspectiva ajungerii ratei anuale a inflației pe un platou la finele trimestrului al treilea și a descreșterii foarte lente a acesteia în următoarele trei luni, pe fondul efectelor tranzitorii peste așteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor”, transmite BNR, într-un comunicat de presă. 

“Avansul PIB-ului și-a stopat descreșterea în trimestrul al doilea al anului, menținându-se la 0,3%”, precizează banca națională.

De asemenea, în intervalul iulie-august, vânzările cu amă­nuntul au continuat să-și încetinească creșterea față de perioada similară a anului trecut, în timp ce, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a consemnat un salt deosebit de amplu în luna iulie, iar producția industrială a înregistrat o creștere notabilă în termeni anuali.

Pe piața muncii, efectivul salariaților din economie a continuat să se reducă în lunile iunie și iulie 2025, în timp ce rata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o mică scădere pe ansamblul intervalului iulie-august, după ce a crescut și s-a menținut în trimestrele I și II la o valoare medie de 6,0 la sută.

Implementarea, în ansamblul său, a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie este însă de natură să antreneze presiuni dezinflaționiste tot mai intense din partea factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi din partea cererii agregate, în principal prin corecția bugetară inițiată astfel în 2025 și accentuată probabil în anul viitor, ce va conduce și la o ajustare consistentă a deficitului de cont curent, arată BNR. 

Potrivit sursei citate, incertitudini rămân totuși asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv.

Incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să provină din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, tensiunile comerciale globale, precum și războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, iar pe de altă parte, planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE, mai spune sursa citată.