Video Businessmenii de top ai Clujului dau de pământ cu guvernul

Oameni care conduc unele dintre marile afaceri din Cluj consideră drept incompetentă actuala guvernare și se oferă să se ocupe în locul autorităților de la București de problemele pe care acestea nu le pot soluționa: lipsa forței de muncă, golirea satelor, educația precară sau falimentul sistemului de sănătate.

 

RBL se ocupă de educație și de mediul rural

“Mediul de business se oferă să consilieze instituțiile statului pentru a îmbunătăți mecanismele administrative. Noi, cei din fundația Romanian Business Leaders (RBL), ne oferim ca mentori pentru cei care vor să se facă antreprenori, acționăm ca formatori și pentru sute de cadrele didactice din Cluj.

Ne-am apucat să revitalizăm satele românești pentru ca ele să nu se stingă ca o lumânare, să dezvoltăm comunitatea rurală, întreprinzătorii de la sat să obțină profit, să progreseze. În cadrul inițiativei “Adoptă un sat din România”, am adoptat o comună uitată de lume, Vultureni, aflată la 22 km de Cluj-Napoca, unde am organizat Festivalul Silvoiței, la care au venit 2.500 de oameni din cei 3-400 așteptați inițial”, a menționat Dan Pitic, director general al Perpetuum, grup cu afaceri anuale de 40 de milioane de euro.

Statul mărește salariile, patronii taie din profit

“Cea mai mare preocupare a antreprenorilor din România este resursa umană, pe care ori nu o găsești, ori nu e așa cum o vrei. Sunt multe proiecte frumoase, inclusiv în educație, însă ca să se concretizeze este nevoie de atât de punerea în comun de tehnologie, know-how, cercetare, cât și de susținere din partea mediului politic.

Acolo e greu să ajungi, deși la un moment dat politicienii vor trebui să ne asculte și pe noi. În țara noastră competiția este una mică, deci este loc de creștere deoarece suntem la un nivel foarte jos. Dacă te mai și trezești că guvernul îți mărește salariul de pe o zi pe alta, te vezi nevoit să tai din profit”, susține Dan Isai, fondatorul rețelei Salad Box, cu 3.000 de angajați pe trei continente.

Informaticienii fac ordine în trafic

“Am ajuns la concluzia că nu avem nici educație, nici antreprenoriat, pentru că oamenii nu sunt dispuși să își asume riscuri. Deci trebuie să facem educație antreprenorială, iar prin clusterul ARIES Transilvania îi formăm în acest spirit pe studenții de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) și de la Universitatea Tehnică, atât prin prezența noastră acolo, cât și prin traininguri susținute de companii.

Antreprenorii au o atitudine de învingători, găsesc soluții la problemele cu care se confruntă, iar această experiență se poate generaliza de la nivel de firmă, la nivel de țară. Compania noastră finanțează un proiect al unui tânăr care propune ca în deplasările la serviciu colegii să vină cu o singură mașină, iar dacă inițiativa va fi preluare de alte firme se va reduce astfel se reducă din traficul existent acum în oraș”, spune Voicu Oprean, creatorul companiei IT AROBS, cu venituri de 30 de milioane de euro.

Infrastructura, la mâna autorităților

“Un studiu realizat de RBL pe 200 de antreprenori relevă faptul că 43% dintre ei consideră drept nefavorabilă evoluția economică globală în anul viitor, iar 57% spun că în România condițiile pentru a face business vor fi la fel ca în acest an. Noi am făcut o investiție de 20 de milioane de euro într-o hală nouă, o linie nouă, pentru ca pachetele să ajungă cu 2 ore mai devreme de la București la Cluj, dar statul nu ne ajută cu nimic la infrastructura de transport.

Trebuie să existe un dialog real cu guvernul, dar cu oameni care vor ca România să crească, nu cei care confundă Pristina cu Podgorica. Să avem mare grijă ce oameni alegem să ne reprezinte în zona politică”, atenționează Felix Pătrășcanu, cofondator al Fan Courier, companie cu 6.000 de angajați și afaceri de 100 de milioane de euro.

Falimentul statului: în învățământ și sănătate

“Faptul că mediul de business vrea să se ocupe de educație este o dovadă a eșecului statului de a face programe educaționale, iar inițiativele medicale private apărute vin în urma acestui faliment al sistemului public de sănătate. Capacitatea de administrare a statului este proastă, dar nu pot merge oamenii de afaceri să negocieze cu NATO sau Comisia Europeană. Nu avem încă o politică de stat coerentă în privința imigrației, să vedem ce putem să aducem aici din afara țării.

Din păcate, au plecat din România nu doar IT-iștii, doctorii sau inginerii, ci forța activă a țării, cel care și-a deschis un butic sau care făcea suc de mere la țară. Pe de altă parte, în mediul de business asistăm la schimbări profunde: Uber a devenit cel mai mare operator de taximetrie fără să aibă o roată, iar Airbnb domină industria de rezervări turistice fără să dețină o pernă”, constată Sorin Mîndruțescu, CEO al Oracle România.

“Principalele obstacole ale business-ului în România sunt birocrația, legislația și statul român. Eu îmi desfășor activitatea mai mult în Ungaria și în Polonia; când ajung la centrul nostru din Turda, constat că în România nu se respectă contractele, legislația”, spune Bogdan Bulgaria, CEO al AsaCons România – Consolis, holding cu afaceri de 1,5 miliarde de euro.

Clujul și-a schimbat profilul manufacturier

Problema forței de muncă se simte acut în producție, susține Massimo Paronitti, director general al De’Longhi România, care răspunde de fabricile concernului italian de la Jucu și Treviso, unități care generează 1 miliard de euro.

“Am ajuns acum la 2.100 de angajați, deși ne propunem să avem peste 3.000, iar fără resurse umane nu vom putea crește. Clujul s-a schimbat radical față de 2011, când am preluat halele Nokia de la Jucu. Atunci predomina industria manufacturieră, acum tehnologia informației este tot mai prezentă. Și noi ne-am dezvoltat tot mai mult partea de automatizare. Consider că România prezintă în continuare oportunități importante”.  

De ce pleacă românii din țară

“Pentru angajat este important mediul în care se dezvoltă, firma trebuie să fie potrivită pentru dezvoltarea sa personală. Contează foarte mult managerul, cum înțeleg oamenii organizația. Românii pleacă în străinătate pentru că acolo găsesc un mediu mai prietenos, nu este atâta birocrație, iar statul respectiv le creează și infrastructura corespunzătoare.

Știu pe cineva care a vrut să plece în Franța, sfătuit de un prieten care era deja acolo, dar pentru că a găsit aici o firmă care îi place, acum vrea să își convingă și prietenul să se întoarcă. Eu mă lupt cu fiica mea să o aduc acasă din Germania, unde se află acum la studii”, mărturisește Anca Rarău, managing partner la Strategy-Advisory-Brandocracy.

Guvernul, spaima business-ului

“Un sondaj realizat pe 3.000 de antreprenori și directori generali a evidențiat că principala lor preocupare este lipsa unor politici stabile pe termen lung. Multe dintre afacerile în sectorul medical au ajuns aproape de a se închide ca urmare a schimbărilor în privința salarizării promovate de stat.

Oamenii de afaceri se tem că următorii 1-2 ani nu vor fi cei mai buni. Cu toate acestea, 75% dintre ei sunt convinși că afacerile lor vor crește între 5 și 25%, ceea ce denotă optimist”, observă Horațiu Pîrvulescu, associate partner la compania de consultanță financiară și audit Ernst & Young România.

150 de antreprenori și executivi de top din Transilvania s-au reunit la conferința anuală RBL Cluj-Napoca. Liderii din business au discutat despre cum pregătesc viitorul pentru Transilvania și pentru România pe patru piloni principali: educație, digital, oameni și antreprenoriat.

Printre vorbitori s-au mai numărat Mircea Turdean (Farmec), Bogdan Herea (Pitech Plus), Măriuca Talpeș (Intuitext), Liviu Drăgan (TotalSoft), Marius Bostan (RePatriot), Claudia Indreica (Psihoselect), Carol Novak (Novak Group), Cristian Covaciu (IPEC), Andrei Kelemen (Cluj IT Cluster), Bianca Muntean (iTech Transilvania Cluster), Gabriel Sincu (E&Y), Răzvan Voica (Școala Informală de IT), Simona Baciu (Transylvania College), Sergiu Neguț, Daniela Marișcu, Gabriel Iștoc, Ioana Denes (lideri de proiect), Mihaela Luțaș (UBB), Wouter Reijers (consul Regatul Țărilor de Jos).