Când va fi vârful inflației în România în 2025. Mugur Isărescu avertizează: „România nu este în recesiune, însă există acest risc”

BNR a revizuit prognoza de inflație pentru finalul anului 2025 de la 4,6% la 8,8%, fără a include însă datele din iulie privind evoluția facturilor la energie după eliminarea plafonării.

România nu este în recesiune, însă există acest risc, a avertizat marți guvernatorul Mugur Isărescu, care a subliniat că stabilitatea politică și „un anumit grad de pace socială sunt esențiale”.

Datele au fost prezentate în cadrul Raportului trimestrial asupra inflației, într-un moment în care rata a crescut cu peste două puncte procentuale, ajungând la 7,84%.

„Nu suntem într-o situație fără ieșire, dar consolidarea fiscală trebuie să o facem treptat și să se accepte că nu avem altă soluție”, a spus guvernatorul BNR, potrivit hotnews.ro. 

Vârful de inflație, așteptat în septembrie

În raportul din luna mai, BNR estima că România va încheia acest an cu o inflație de 4,6%, iar pentru sfârșitul lui 2026 prognoza era de 3,4%. Noile calcule arată însă alt scenariu.

”În septembrie, probabil va fi vârful, în loc de 9%, probabil va fi 9,6-9,7%, după care urmează o absorbţie treptată a acestor şocuri şi, într-adevăr în prognoza noastră, la sfârşitul anului viitor, inflaţia nu numai că va intra în intervalul ţintit, dar va fi chiar mai scăzută decât inflaţia prognozată în raportul precedent de inflaţie. Cu alte cuvinte, atenţie la cifre. La sfarsitul anului, 8,8%. Probabil va depăşi 9%.

Şi 3% păstrăm prognoza din decembrie 2026, chiar sub datele din prognoza anterioară. De ce? Pentru că politica fiscală îşi va face datoria, de data asta. Ea reduce cererea masiv, mai ales cererea de consum. În consecinţă, în timp, resorbirea presiunilor inflaţioniste va fi puternică. 12 luni durează pe Indicele Preţurilor de Consum mărimea unor şocuri pe partea ofertei”, a explicat Isărescu.

Investițiile dau semne de revenire

Guvernatorul a remarcat o schimbare importantă în economie.

”O premieră după mulţi ani, 4-5, am intrat într-o situaţie de deficit de cerere agregată, cu aşteptări de adâncire a acestui deficit. Din punct de vedere al cererii globale, presiunile inflaţioniste sunt în descreştere. (…) Avem o revenire a investiţiilor, în trimestrul I 2025, după restrângerea abruptă de la sfârşitul anului anterior sau ca premise pentru accelerarea absorbţiei fondurile europene.

Şi, dacă am deschis acest subiect, cred că este esenţial, dacă vrem să evităm recesiunea, o accelerare, o creştere a absorbţiei fondurilor europene. În baza lor, am avea şi creştere economică şi lipsă de presiuni inflaţioniste şi o finanţare corespunzătoare din punct de vedere al balanţei de plăţi”, a spus guvernatorul.

Reducerea cheltuielilor, mai dificilă decât majorarea taxelor

Isărescu a adăugat că tăierea cheltuielilor publice nu este o sarcină ușoară.

„Măsurile acestea de reducere a cheltuielor sunt – și acum vă spun din proprie experiență, că le-am trăit în anul 2000- mult mai grele decât cele de majorare a impozitelor. Dai cu capul de zeci de legi când vrei să reduci cheltuielile, să eliberezi oameni din sistem”, a spus acesta.

Guvernatorul a relatat experiența sa din trecut: „Eu, după ce am luat măsura să reduc aparatul în anul 2000, în trei luni singura reducere a fost din cabinetul premierului.

Am condus tot o coaliție, dar nu știu dacă până la urmă s-au redus mai mult de 100-200 locuri. Nu se vor face ușor aceste reduceri, care văd că sunt numite reforme. Nu sunt numai reforme, sunt și măsuri care înseamnă schimbări de legi”, a mai precizat el.