Capitaliştii laptelui. Fermierii clujeni îşi fac fabrică proprie
- Scris de Calin Poenaru
- 27 Mai 2016, 18:35
- Economie
- Ascultă știrea
„Supraproducţia existentă în Europa este generată de renunţarea cotelor la lapte, propusă de statele vestice, de embargoul instituit de Rusia, dar şi de reducerea consumului estimat în China. Situaţia proastă din sectorul laptelui este una la nivel european: în Germania preţul litrului a scăzut la 18 eurocenţi, iar în Olanda, la 17 eurocenţi. În România va ajunge la 70-80 de bani.
Frustrant pentru noi e că sunt produse româneşti fabricate din lapte adus din Polonia sau Ungaria, dar este şi vina noastră pentru că iarna nu putem să furnizăm materia primă necesară, din cauza ciclului de reproducţie diferit şi a managementului deficitar din ferme. Dacă am asigura livrarea continuă, am putea obţine un contract-beton pe tot parcursul anului.
Totuşi, am învăţat lecţia capitalismului, nu suntem nepregătiţi. Am revigorat grota de la Ţaga, dar cantitatea pe care o putem produce acolo este redusă. De aceea vrem să ne facem propria noastră fabrică, unde să producem sub brand propriu, iar un mare distribuitor, cu care negociem deja, să se ocupe de comercializare.
Puţin probabil să recurgem la finanţare publică; fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, spunea iniţial că ne va subvenţiona cu 90%, apoi cu 50%, aşa că mai bine cumpărăm de-a gata o fabrică din acelea închise, că oricum s-au închis zeci de fabrici în România”, constată Călin Fărgaciu, membru fondator al CASA.
Acesta respinge redirecţionarea crescătorilor de vaci de la producţia de lapte la cea de carne. „Noi nu avem cultura cărnii de vită, nici exportăm foarte mult. Chiar şi în occident fermele de bovine specializate pe carne au şi o mică fermă de lapte, există un anumit echilibru.
Proiectul abatorului din Cluj nu este funcţional, după cum s-a blocat şi depozitul de legume-fructe propus la Câmpia Turzii, din motive politice. În consecință, încercăm să ne descurcăm pe cont propriu, avem reduceri de 40-70% la inputurile agricole, fiindcă am negociat la nivel de cooperativă; ducem motorina direct la fermă şi scădem cheltuielile cu mii de lei pe an”, spune fermierul clujean.
Mesaj de la Bruxelles: reduceţi producţia şi reorientaţi-vă
Europarlamentarul clujean Daniel Buda afirmă că nu doar Comisia Europeană (CE) trebuie să se implice în criza laptelui, ci şi guvernul român, care nu a găsit mecanismele prin care să cheltuiască 11 milioane de euro, puse la dispoziția fermierilor, fără proceduri complicate.
„Sectorul lactatelor e supus unei presiuni tot mai mari din cauza creşterii cantităţii de lapte , dar şi ca urmare a faptului că nu există o piaţă suficient de mare care să aibă capacitatea de a absorbi întreaga producţie. Din păcate, fermierii din România sunt puşi în situaţia de vinde litrul de lapte cu mult sub preţul de producţie, ceea ce în mod cert va duce la falimentul întregului sector.
CE trebuie să îşi intensifice eforturile pentru a rezolva diferenţele majore ale preţului laptelui cu care iese pe poarta fermei şi cel care se regăseşte la raft prin consolidarea poziţiei fermierului în relaţia cu procesatorii şi cu retailerii.
Nu este normal ca acesta să iasă cu până în 20 de eurocenţi, iar la raft să îl găsim cu mai mult de 1 euro. De asemenea, trebuie să găsească mecanisme eficiente pentru reducerea voluntară a producţiei de lapte şi sprijinirea fermierilor în vederea reorientării către sectorul de carne sau spre alte sectoare", susţine Buda.
Derogare pentru cererile de subvenţii . Mai sunt 1,7 milioane de euro
României i-a fost alocat un ajutor excepţional temporar de 11,1 milioane de euro, din partea CE, dintre care 8,7 milioane pentru lapte şi lactate, respectiv 2,3 milioane pentru porci, conform ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu.
Perioada de depunere a cererilor de ajutor financiar a fost 22 martie – 8 aprilie. Au depus cereri 16.837 de producători de lapte din 21.000 înregistrați, cu o valoare de 7 milioane de euro, adică 80,4% din suma totală alocată sectorului.
Pentru a veni în sprijinul producătorilor care nu au reuşit să depună cererile s-a stabilit o nouă perioadă de depunere, 30 mai – 6 iunie, în vederea distribuirii întregii sume către beneficiari. Până acum au fost introduse în aplicația electronică a ajutorului excepțional 10.500 de cereri.
Plata sprijinului se poate face după primirea tuturor cererilor (inclusiv cele din sesiunea a doua) având în vedere redistribuirea plafonului rămas neutilizat sau reducere a cuantumului individual în cazul depăşirii plafonului alocat până cel târziu la 30 iunie.
Cine primeşte ajutorul pentru lapte şi lactate
Ajutorul financiar se acordă producătorilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
1. Sunt înscrişi în sistemul cotelor de lapte la APIA, cu livrări pentru 2014-2015 şi deţin cotă de livrări la 31 martie 2015
2. Sunt în activitate, fapt dovedit printr-un contract pe minimum 6 luni cu un prim cumpărător şi au un document fiscal ce atestă livrarea
3. Producţia de lapte livrată e de minimum 5 tone în 2014-2015
4. Suma cuvenită fiecărui producător se calculează la APIA conform cantităţii livrate în anul 2014-2015: 240 euro/t pentru 5-20 t, 12 euro/t pentru 20-200 t, 2.900 euro/t pentru peste 200 t
