Cât de bune sunt şoselele Clujului

Cât de bune sunt şoselele Clujului
Principalele căi de acces către marile oraşe învecinate se află în categoria drumurilor bune sau excelente, conform ultimei hărţi rutiere a României.

Cele mai bune artere de ieşire din judeţul Cluj spre marile oraşe din Transilvania sunt clasificate ca excelente sau bune, două fiind incluse în categoria celor acceptabile. Harta rutieră a României în funcţie de calitatea drumurilor a fost publicată pe forumul portalului de internet Skyscrapercity.

Ca excelente sunt considerate Autostrada Transilvania (A3) pe unicul segment funcţional al său, Gilău - Câmpia Turzii, precum şi drumurile naţionale care merg dinspre municipiul Cluj-Napoca spre municipiile Bistriţa şi Baia Mare, iar ca bune figurează şoselele din reşedinţa de judeţ către municipiile Oradea, Târgu-Mureş şi Alba Iulia, cu excepţia porţiunii spre oraşul Ocna Mureş, considerată ca drum acceptabil. Tot în ultima categorie sunt incluse şoselelele Cluj-Napoca - Reghin şi Huedin - Jibou. Printre drumurile rele ale judeţului sunt menţionate cele din zonele Mociu, Răscruci, Jucu sau Turda spre Baia de Arieş.

Autorii menţionează că pe această hartă sunt reprezentate toate autostrăzile şi drumurile naţionale din România, cu excepţia celor naţionale care se închid pe timp de iarnă (Transalpina, Transfăgărăşan), care nu pot fi luate în calcul la alegerea unui traseu de tranzit. Drumurile judeţene sunt reprezentate numai prin excepţie, acolo unde pot reprezenta interes pentru tranzit sau unde nu încarcă prea mult harta. „Orice drum cu multe gropi este retrogradat la categoria roşu. Orice drum fără marcaje este retrogradat la categoria galben sau roşu, chiar dacă asfaltul este de bună calitate. Prezenta hartă nu ţine cont de aglomeraţia de pe diverse drumuri nici de măsura în care un drum parcurge localităţi rurale prelungite, criterii care pot conta la alegerea traseului optim", explică autorii hărţii.

Drumurile sunt clasificate în excelent (albastru), bun (verde), acceptabil (galben), rău, cu multe gropi sau neasfaltat (roşu), în curs de reabilitate (roşu cu albastru). Harta a fost întocmită pe baza informaţiilor subiective a celor care au parcurs diverse drumuri şi şi-au împărtăşit experienţa pe forumurile Skyscrapercity.com sau Peundemerg.ro, au precizat autorii acestuia. Ei au subliniat că aceasta poate fi folosită de către oricine, pentru că nu există drepturi de autor, inclusiv poate fi copiată sau prelucrată. Autostrăzile Bucureşti - Ploieşti (A3), Deva - Orăştie (A1), Arad - Giarmata (A1), centura de ocolire a municipiului Sibiu (A1) sunt clasificate ca drumuri excelente, Autostrada Soarelui (A2) primeşte acest statut doar pe porţiunea Drajna - Constanţa, Bucureşti - Drajna fiind considerată doar drum bun, în timp ce segmentul Bucureşti - Piteşti (A1) e înscris tot numai cu verde.

Drumuri depăşite

Institutul Naţional de Statistică (INS) a realizat în primăvară inventarul drumurilor din România, iar rezultatele arată starea reţelei de transport rutier: mai mult de jumătate din drumurile modernizate sau cu îmbrăcăminţi rutiere au durata de viaţă depăşită, conform Capital. Drumurile publice totalizau anul trecut 84.185 km, mai mult cu 447 km decât în 2011, potrivit INS. 16.887 km (20,1%) sunt drumuri naţionale, 35.380 km judeţene (42%) şi 31.918 km comunale (37,9%). În structura reţelei de drumuri publice s-au înregistrat 27.665 km (32,8%) drumuri modernizate (89,4% cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 22.208 km (26,4%) cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 34.312 km (40,8%) pietruite şi de pământ.

 

Comenteaza