Câte locuri de muncă aduc proiectele cu finanţare europeană

Câte locuri de muncă aduc proiectele cu finanţare europeană
Majoritatea proiectelor derulate prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) în perioada 2007-2013 au omis tocmai elementul de „ocupare”, efectul pe care ar trebui să-l genereze, a atras atenţia Daniel Don, directorul Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Cluj. El a avertizat că Organismul Intermediar (OIR) pentru POSDRU pe Regiunea Nord-Vest (RNV) nu ştie să diferenţieze proiectele cu grad mare de ocupare şi să le acorde sprijinul cuvenit.

POSDRU a generat numeroase proiecte în RNV în ultimii ani, însă doar puţine dintre acestea au avut efectul scontat, a explicat şeful AJOFM. Cu alte cuvinte, o mică parte dintre ele au îndeplinit cerinţa esenţială a POSDRU, un grad ridicat de ocupare pentru persoanele în căutarea unui nou loc de muncă. „Aşteptăm un raport oficial al OIR pentru a vedea exact ce a însemnat POSDRU şi cum au fost evaluate proiectele care au generat ocupare. Majoritatea dintre acestea nu au corelat costurile cu efectul de ocupare, ca atare, vreau să văd cum vor fi prezentate aceste proiecte", a comentat Don. El a explicat că multe proiecte pe POSDRU sunt realizate de firme de consultanţă, care nu au nici o experienţă în procesul de ocupare.

„Înţeleg că proiectele AJOFM nu au fost cuprinse în lista proiectelor de succes elaborată de OIR POSDRU Nord-Vest şi nu înţeleg de ce. Proiectele noastre sunt singurele care s-au axat pe recomandarea POSDRU privind gradul de ocupare, iar reprezentanţii Comisiei Europene le-au declarat de succes", a comentat Don. El a adăugat că numai în privinţa proiectului „Funcţionarul Electronic" exista un grup ţintă de 50.000 de persoane, dintre care au fost angajate 18.000. „Mi s-ar părea normal ca un astfel de proiect să fie tratat diferit şi să fie şi sprijinit. Nu e acelaşi lucru să ai un proiect cu un grup ţintă de 200 de persoane şi un proiect cu un grup ţintă de 50.000 de persoane. Totul este diferit şi categoric - dacă oferim un grad ridicat de ocupare, care poate acoperi rezultalele tuturor acestor mici proiecte, să fim ajutaţi şi sprijiniţi", a comentat şeful AJOFM Cluj.

El s-a plâns că există o mulţime de neconcordanţe legislative, care conduc la tot soiul de interpretări, menite să-l încurcă pe solicitant la implementare. „Din pricina faptului că nu există nişte reguli ferme, care să avantajeze proiectele mari, care să ne asigure sprijin pentru că noi ne concentrăm pe obiectivul principal, cel de ocupare, am refuzat să mai depunem solicitare pe axa 5.1 (dezvoltarea măsurilor active de ocupare, n. red.). Sper ca în noul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene, 2014-2020, situaţia să se îmbunătăţească, să avem o colaborare mai bună cu OIR, pentru a reuşi să atragem cât mai mulţi bani în Cluj", a comentat Don.

 

Etichete
Comenteaza