Continuarea Autostrăzii Transilvania, darea în folosintă a noii piste a aeroportului şi electrificarea liniei ferate sunt principalele proiecte de infrastructură care ar atrage investitori noi la Cluj. Dezvoltarea noilor centre de afaceri integrate şi investitorii VIP instalaţi în parcurile industriale sunt pilonii care vor atrage şi alte afaceri în Cluj, susţin cei care negociază cu grupurile care tatonează piaţa locală.
Cu doi investitori din industria automotive instalaţi la Dej (Fujikura şi Trelleborg), administratorii parcului privat sunt în căutare de noi locatari. „Suntem în discuţii, prin Agenţia Română pentru Investiţii Străine, cu o companie americană din domeniul producţiei interesată să se instaleze cu o nouă unitate, ce ar aduce o investiţie de peste 50 de milioane de dolari. Pe Regiunea Nord-Vest, Clujul este cu siguranţă lider, ar avea concurenţă eventual în Oradea, oraş mai aproape de graniţa de Vest. Tocmai în acest context, finalizarea tronsonului de autostradă de la Câmpia Turzii spre Borş e un criteriu esenţial pentru atragarea de noi investitori la Cluj, mai ales dacă vorbim de companii care produc pentru export şi au nevoie de infrastructură rutieră. Aici Clujul încă are o mare vulnerabilitate", a explicat Cristian Ţucra, director general al Arc Parc Dej.
După ce a trecut cu poticneli de 10% din cei 415 km cât are în planse Autostrada Transilvania, proiectul a intrat în pauză şi caută soluţii de finanţare. Electrificarea liniei ferate ar trebui să fie o prioritate în domeniul infrastructurii, fiind un alt obiectiv de interes pentru investitori. „Sunt companii care întreabă de acest aspect. Există investitori care aduc materie primă prin portul Constanţa şi ar avea nevoie să îsi transporte apoi produsele pe cale ferată", a completat Ţucra. Directorul parcului industrial consideră că, după instalarea marilor jucători din industrie cunoscuţi încă de anul trecut (Bosch, De'Longhi), Clujul are un 2013 de pauză în ceea ce priveşte numele noi de companii. „E un an al tatonărilor din partea investitorilor, al executării de unităţi deja anunţate sau al extinderilor de capacităţi. Sunt semnale însă că în 2014 vom avea şi veşti noi la acest capitol. E esenţial să vină mari investiţii străine în continuare la Cluj. Fără acestea, nici firmele locale nu au aceleaşi perspective de dezvoltare", a mentionat Ţucra.
Un criteriu esenţial în analizele investitorilor îl reprezintă conexiunea aeriană între Cluj şi oraşele unde îşi au sedii companiile cu operaţiuni pe piaţa locală. În acest context, dezvoltarea aeroportului este vitală pentru afaceri. Finalizarea noii piste, programată pentru final de toamnă, ar putea atrage creşterea activităţii companiilor care deja asigură zboruri de aici, dar şi noi operatori. Aşadar, concurenţă şi mai multe destinaţii pe listele de zboruri. Şi în acest caz însă, proiectul înaintează cu hopuri, printre probleme legate de devierea cursurilor de apă din zonă, exproprieri pentru asigurarea terenului necesar şi lucrări suplimentare faţă de cele iniţial anunţate. Finalizarea noii piste va atrage însă noi operatori. „Încercăm o legătură cu companii greceşti. Există grupuri din domeniu ce azi nu operează pe aeroportul de la Cluj, dar care sunt interesate de această zonă", a menţionat Ştefan Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj şi al Construcţii Napoca, executantul noii piste. Există presiune din partea mediului de afaceri pentru conexiuni mai multe şi mai bune cu alte pieţe. „Avem solicitări spre Anglia, dar şi de suplimentare pe rute spre Spania", a completat Dimitriu.
Dacă în privinţa infrastructurii Clujul are încă multe slăbiciuni, zona deţine şi atuuri: prezenţa universităţilor ca mari furnizoare de resurse umane şi câţiva investitori mari ce pot face reclamă pieţei locale. „Pe lângă un mare pilon de investiţii, gen Bosch sau De'Longhi, vin furnizorii lor tradiţionali sau au oportunităţi de afaceri companii locale. Faptul că astfel de companii funcţionează aici dă înceredre şi altor investitori: dacă un Bosch produce la Cluj, înseamnă că locul e interesant", a mentionat Tibor Andrasi, agent în cadrul departamentului spaţii industriale al agenţiei imobiliare REMS. Un alt punct de atracţie e dezvoltarea Clujului ca un centru universitar, având în vedere că bazinul de potenţiali angajaţi este unul dintre primii factori pe care îi iau în analiză investitorii (de servicii sau producţie) când ajung într-o piaţă nouă.
„Un mare atu al Clujului e existenţa universităţilor, care livrează specialişti, în special în zona tehnologiei informaţiei, care s-a dezvoltat puternic în ultimii ani. Dacă vorbim de costuri de instalare sau relocare pentru un investitor, inclusiv de cele imobilare, Clujul e destul de ieftin, dar nu cel mai ieftin. Există alte opţiuni în regiune, însă în multe cazuri se alege Clujul pentru că există oameni. Clujul este, în primul rând, un oraş de servicii. Se vor ocupa şi primele spaţii din marile centre de afaceri acum în lucru la Cluj, pentru că există companii care se dezvoltă, companii care au nevoie de suprafeţe mari, care caută open-space-uri şi suprafeţe flexibile pentru compartimentare. Până acum nu prea aveau ce alege", crede Andrasi. Clujul e interesant şi pentru producţie. „Pe acest segment există şi alte variante de instalare cu unităţi de producţie decât municipiul, însă în afara oraşului e mai greu de ajuns, iar dacă ai angajaţi din oraş care trebuie să ajungă aici, atunci lucrurile sunt cu atât mai complicate. În zona tehnică, oameni cu experienţă vor fi mai greu de recrutat; uneori trebuie luaţi de pe băncile şcolii. Există încă o problemă de resursă umană calificată în producţie", a menţionat specialistul imobiliar.
