Centrala Tarnița - Lăpuștești, scoasă de la sertar în an electoral

Guvernul a aprobat hotărârea pentru studiul de fundamentare a proiectului de pe vremea lui Ceaușescu, deși nota însoțitoare nu specifică niciun cuvânt despre sursa financiară. Mai ales că statul este dispus să cedeze doar un sfert din acțiuni în cazul asocierii cu un privat, în condițiile în care centrala costă peste 1 miliard de euro.

“Se aprobă studiul de fundamentare pentru centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnița - Lăpuștești, prevăzut în anexa care face parte integrată din prezenta hotărâre. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) va dispune toate măsurile necesare pentru declanşarea şi parcurgerea procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat (PPP). În cazul în care, pe parcursul derulării procedurii de atribuire a contractului de PPP vor fi efectuate actualizări sau modificări în conţinutul studiului de fundamentare, acestea vor fi incluse în proiectul de contract de PPP care se supune spre aprobare prin hotărâre a guvernului”, specifică prim-ministrul Viorica Dăncilă.

Cu toate că nota de fundamentare - semnată de secretarul general al guvernului, Toni Greblă, și de președintele CNSP, Ion Ghizdeanu - are toate coloanele goale la rubrica “impactul financiar asupra bugetului general consolidat”, concluzia executivului este că investiția este fezabilă și mai ales deloc riscantă dacă statul și-o asumă integral, deci fără a apela la capitalul privat.  

“În urma calculării indicatorilor macroeconomici, rentabilitatea economică a proiectului a obținut rezultate pozitive, indicând faptul că investiția propusă este fezabilă din punct de vedere socio-economic. Rentabilitatea economică a proiectului este cuprinsă între 19,97 și 22,09, în funcție de prețuri, superioară ratei de actualizare socială de 5,5%.

Valoarea zilnică a riscurilor este estimată la 13,8 milioane de euro, 1,38% din valoarea totală a investiției. În situația finanțării integrale a proiectului din surse bugetare, acest risc este acoperit în întregime de stat, pe când în ipoteza realizării proiectului în PPP, partenerul public preia 74% din valoarea totală a riscurilor”.

Avem un sistem energetic ineficient

Totuși, diriguitorii țării recunosc că sistemul energetic național (SEN) are o eficiență foarte slabă: Hidroelectrica SA – capacitate instalată 6.444 MW, poate produce maximum 2.000 MW, Complexul Energetic Oltenia – produce constant doar 1.700 MW din 3.240 MW capacitate instalată, și doar Nuclearelectrica (1.400 MW capacitate) are constanță în exploatare.

Microhidrocentralele au capacitate de 5.000 MW, dar energia regenerabilă ajunge la cel mult 15% din producția de energie a României. Centralele de la Iernut și de la Brazi contribuie cu 400 MW, respectiv 800 MW. Elcen și centralele termice în cogenerare au un aport de 3.000 MW. Din puterea totală brută disponibilă, de 24.500 MW a țării, 3.000 MW sunt nedispecerizabili.

“Evoluţia tehnică a sectorului energetic în România ar putea fi pusă în dificultate pe termen mediu și lung datorită faptului că piaţa de energie electrică este deficitară din punctul de vedere al infrastructurii, neavând capacități de stocare a energiei electrice, ca piața gazelor naturale.

În strategia energetică a României se menţionează ”La nivelul anului 2030 există şi perspectiva altor tehnologii pentru stocarea energiei, dar acestea nu au, în acest moment, suficientă maturitate tehnologică pentru a fi implementate". Prin urmare, este obligatorie realizarea unei capacităţi de stocare cu puterea de 1.000 MW în CHEAP Tarnița-Lăpuștești care să poată interveni în echilibrarea sistemului pe durate cuprinse între 4-6 ore”, concluzionează reprezentanții guvernului.

Promisiuni electorale, la Cluj

”Proiectul este un prioritar pentru România și neapărat trebuie să îl realizăm. Aşteptăm ca într-o lună să scoatem documentaţia pentru PPP. Sper că în acest an se va semna contractul de construire a hidrocentralei prin PPP. Un astfel de parteneriat înseamnă că o firmă privată vine cu nişte bani, realizează împreună cu statul investiţia respectivă, şi într-un anumit interval de timp trebuie să îşi recupereze banii investiţi. Sper să fie unul dintre primele astfel de parteneriate care se semnează”, declara în februarie, la Cluj, ministrul Energiei, Anton Anton.

El flutura varianta unei companii din Coreea de Sud care să vină cu banii, spre deosebire de predecesorii săi, axați pe investitorii din China. Acum un an, administratorul proiectului punea la bătaie 50.000 de euro “din fonduri proprii” pentru consultanța financiară necesară, în condițiile în care centrala este foarte departe de a produce vreun ban, existând încă doar pe hârtie.

O grămadă de bani aruncați pe studii fără finalitate

“Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie intenționează să achiziționeze servicii de consultanță financiară privind testul operatorului economic privat în economia de piață ca metodă relevantă de evaluare a operațiunii de majorare a capitalului social al Societății Hidro Tarnița (SHT)”, conform SAPE.

Proiectul hidrocentralei, estimat la 1,2 miliarde de euro, este pus din nou pe tapet de către noua guvernare, după ce statul a eșuat constant în negocierile cu finanțatorii privați.

Proiectul de la Cluj, derulat printr-o altă societate de stat, SHT Bucureşti, a avut ca potenţiali investitori anunțați de-a lungul timpului companii din China (Gezhouba Group, Wu Lingpower, Huadian Engineering, Guizhou Wujiang Hydropower, Huaneng Lancang River Hydropower, Hydrolancang International Energy).

Centrala este prevăzută cu patru grupuri reversibile, turbină-pompă, cu o putere instalată de 4 x 250 MW, lucrările fiind estimate la 5-7 ani. Capacitatea lacului superior a fost proiectată la 10 milioane mc.