Cine salvează Clujul de trafic şi poluare

Tehnologia inovatoare, energia "verde", infrastructura pentru mașini electrice și bicicleta sunt principalele soluţii indicate de specialişti pentru un oraş care şi-a dublat numărul de maşini în 10 ani.

„Principala problemă rămâne traficul, iar viitoarea centură metropolitană, sistemul park & ride cu parcări unde să îţi laşi maşina la intrările în oraş, sistemul de închiriere a bicicletelor se numără printre proiectele noastre, însă trebuie schimbată şi mentalitatea cetăţenilor de a se deplasa oriunde cu maşina personală. Vom achiziţiona 10 autobuze electrice şi încă 30 până în 2019, vom prioritiza transportul în comun prin instalarea unei benzi dedicate din Mărăşti până la primărie.

Lucrăm şi la o aplicaţie care să arate pe telefon ora exactă la care soseşte autobuzul în staţie. Deocamdată avem un sistem de monitorizare a locurilor din parkinguri pe care îl vom extinde şi la parcările libere care sunt la sol, prin amplasarea de senzori, în următorii ani. Avem în vedere atât siguranţa cetăţeanului, cât şi reducerea numărului de accidente”, susţine edilul Emil Boc.

Cu bicicleta pe tren 
 
Unul dintre susţinătorii transportului cu bicicleta este Nicholas de Roumanie, care a străbătut astfel distanţa Sighet – Constanţa. „Viitorul oraşelor din România îl reprezintă benzile pentru biciclişti, transportul „verde”. Spre deosebire de alte ţări din Europa care trebuie să facă eforturi financiare mari pentru a integra noile sisteme, România se află într-un stadiu puţin neavansat.

Vrem reţea pentru biciclete la Cluj, dar atunci trebuie să amplasăm o staţie centrală de autobuz încă de la gară pentru că altfel suntem obligaţi să mergem cu maşina în centru. Trenurile care sosesc aici trebuie să aibă posibilitatea de amplasare a bicicletelor. Este responsabilitatea noastră să facem primi paşi, pentru viitorul nostru şi al copiilor noştri”, remarcă acesta. 

Oraşe fără maşini
 
Expertul olandez Pascal van den Noort apreciază iniţiativa municipalităţii de a interzice accesul auto în zone precum Piaţa Muzeului. „China va ajunge de la 1,8 milioane la 17,9 milioane de biciclete închiriate. Efectul economic calculat la nivelului Amsterdamului prin trecerea la biciclete e de 120 milioane euro, însă principalele efecte sunt pe planul sănătăţii şi al protecţiei mediului.

Costul anual al amenajării de infrastructură rutieră în acest oraş este de 342 euro/locuitor, faţă de numai 33 de euro în cazul celei de biciclete. În Olanda pietonii sunt traţi ca nişte regi, infrastructura pietonală fiind concentrată mai ales în mijlocul oraşului. Autoturismele iau practic 64% din spaţiul public. În Europa există chiar oraşe fără maşini în Croaţia, Grecia, Belgia”.

Variante la aglomeraţia din trafic

Triada transport public, bicicletă, mers pe jos este cea pe care o susţine Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) drept variantă pentru aglomeraţia rutieră existentă acum în Cluj. „Noi suntem acum în plină eră automobilistică, una pe care ţările dezvoltate deja au depăşit-o; mai mult, în România există una dintre cele mai antibiciclistice atitudini din Europa. Degeaba sincronizăm semafoare, amplasăm sensuri giratorii, facem benzi dedicate, nu este destul.

Am ajuns să acceptăm că bicicleta nu mai aparţine lumii a treia, dacă nu punem şi în practică această infrastructură şi nu adaptăm regulamentele. Trebuie corelate planuri urbanistice generale, strategii de mobilitate sau urbanistice, să avem sisteme care să indice traseele optime pentru biciclete, indicatoare de prezenţă a bicicletelor de închiriat în stand”, spune directorul CCN, Radu Mititean.

Cele mai multe accidente: vineri, pe DN1

Inspectoratul de Poliţie al Judeţului (IPJ) Cluj consemnează că numărul autovehiculelor înmatriculate s-a dublat în intervalul 2006-2016. „Parcul auto al judeţului se ridică la 282.170 de unităţi, existând 301.024 posesori de permis. În această perioadă am consemnat 3.903 accidente grave, dintre care 846 cu decese.

Dacă în perioada 2007-2009 aveam o medie de 100 decese/an, în 2016 am ajuns la 56, principalele cauze ale accidentelor grave fiind neadaptarea vitezei la condiţiile de drum, traversarea neregulamentară a pietonilor, neacordarea de prioritate vehiculelor. Prin reconfigurarea infrastructurii, în Suedia s-a ajuns la 1 decedat la 100.000 de locuitori, ceea ce ar însemna ca la Cluj să avem 8 decedaţi, la o populaţie neoficială de 800.000 de oameni.

Principalele probleme cu care ne confruntăm sunt dezvoltarea mare a parcului auto din România, la 6,6 milioane de autovehicule, cu 6,9 milioane de posesori de permis, mai ales infrastructura rutieră depăşită care nu a mai ţinut pasul cu traficul, dar sunt carenţe de educaţie în trafic şi lipsa unei strategii naţionale pentru siguranţa rutieră”, observă Adrian Ciprian Miron, inspector şef al IPJ. Cele mai multe accidente în Cluj au loc în ziua de vineri (20%), între orele 12:00 şi 18:00, în lunile septembrie-noiembrie, pe Drumul Naţional nr. 1, Bucureşti - Cluj - Oradea. 

Variantă franceză: autobuze cu gaz comprimat
 
Grupul francez Engie (Gaz de France/Suez) îndeamnă marile oraşe ale ţării să recurgă la flote auto publice mai puţin poluante. „Combustibilii alternativi sunt gazul natural şi comprimat, biogazul, electricitatea şi hidrogenul. Strategiile pe termen scurt al companiilor publice ar trebui să vizeze mijloace transport cu gaz comprimat (GNC) şi electrice, iar pe termen lung, eliminarea autovehiculelor care folosesc combustibilul fosil. În curând noi vom inagura la Bucureşti prima staţie de încărcare cu GNC pentru cei care fac teste demo, dar sperăm că la nivel naţional să fie construită o întreagă reţea”, susţine Paul Decuseară, chief of development al Engie România.

Metroul de Floreşti, din nou pe tapet

„Parteneriatul cu comunităţile locale este esenţial pentru oraşele care ţintesc la statutul de Smart City, mai ales în sectoarele social şi educaţie. Fără o societate educată nu vom reuşi să facem nimic. Toţi vrem o ţară ca afară, dar când ne întoarcem în ţară, nu ne mai comportăm noi ca afară.

Strategia Clujului trebuie să prevadă cum vom ajunge în Floreşti peste 10 ani, poate cu un metrou, cum se va face transportul la aeroport, unde acum vineri, pe la orele 7-8 nu mai ai loc unde să stai, cum se va face transportul cu trenul, pe care acum faci 13 ore de la Bucureşti la Cluj, dar şi comerţul, poate printr-un terminal cargo construit la aerogară.

Nu e destul să ai puncte de dezvoltare în ţară, la Cluj sau în altă parte, dacă nu ai o strategie naţională care să le lege. Nu în ultimul rând, nu e suficient să ai doar tehnologia informaţiei în Cluj, că mâine IT-stul îşi închide laptopul şi pleacă în altă parte, ci şi să faci producţie, pe diverse nişe”, afirmă Carmen Neagu, director general al companiei EnergoBit Cluj. 

Roboţii care asistă oamenii
 
Grupul japonez NTT, cu o companie la Cluj-Napoca, şi-a manifestat dorinţa de a colabora cu administraţia locală pentru furnizarea de previziuni de trafic, soluţii de iluminat inteligent al oraşului, controlul de consum energetic pentru clădirile publice (contoare smart), dar şi pentru aplicarea de tehnologii inovative pentru o dezvoltare urbană sustenabilă pentru ca oraşul să poată deveni unul competitiv.

„Una dintre direcţiile pe care mergem este crearea de roboţi colaborativi şi sociali, în colaborare cu parteneri din Austria, Grecia, Spania, Germania, având ca destinatare fabrici din Cehia şi Italia, dar şi beneficiari din Japonia, proiecte la care lucrăm cu studenţii de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN)”, precizează Daniel Moldovan, head of innovation la NTT Data România. Un alt proiect la care lucrează UTCN, de data aceasta pe fonduri europene, este cel de tehnologii avansate pentru vehicule electrice urbane inteligente.
 
Clujul a găzduit, la hotelul Napoca, PRIA Urban Innovation Conference, eveniment despre inovația urbană la care au participat 150 de companii din sectoare precum energie, tehnologie, auto, mediu, construcții, arhitectură, servicii, consultanță, investiții, financiar. Acesta se concentrează asupra punctelor importante de discuție pentru mediul urban - inovație, mobilitate, energie, tehnologie, mediu și infrastructură. Dezbaterile au angrenat administrația locală, mediul de afaceri şi universitar, specialiști în urbanism, tehnologie și servicii, dar și lideri ai comunității.