Zona protejată care include Buscat, Băişoara şi Valea Ierii va fi dată în custodie pe 10 ani de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, potrivit informaţiilor ZIUA de CLUJ. Viitorul custode va trebui să respecte un plan de management impus de minister. Două instituţii se declară gata să preia administrarea acestui teritoriu cu un imens potenţial turistic şi economic.
„Până nu se modifică ordinul cu darea în custodie nu începem campania în acest sens. Nu vor fi
interdicţii, ci restricţii. La Valea Ierii se va face un turism durabil, ecoturism, nu unul haotic. Nu se pot construi pârtii de schi dacă nu avem zăpadă acolo, pentru că apoi e nevoie de tunuri de zăpadă, deci lac de acumulare. Trebuie să ne asigurăm că nu vor veni anual cu maşinile 2 milioane de turişti care să meargă pe unde vor şi calce pe ce vor, ci că acolo va fi un turism controlat. Altfel ne vom trezi ca pe Valea Prahovei, unde mergi câteva zile la sfârşit de săptămână şi apoi te întorci, pentru că nu mai ai ce vedea. Noi nu vrem un turism de weekend, cu maşini multe, ci unul cu rucsacul în spate", avertizează managerul de proiect Elena Giurea, de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.
Reprezentanţii ANPM au anunţat că este posibil ca unele arii protejate să fie date în custodia consiliilor judeţene, iar ca facilităţi pentru investitori se numără scutirea de impozit, sistemul de plăţi pentru agromediu sau plăţile compensatorii din partea Comisiei Europene, dar ultima componentă încă nu este activă. Contractul de custodie pentru Valea Ierii va fi dat nu pe 5 ani, cum se propunea iniţial, ci pe 10 ani, conform surselor ZIUA de CLUJ. „CJ nu a fost niciodată interesat de Valea Ierii. Administraţia locală trebuie să preia acest sit. Noi am obţinut 180.000 de euro pentru un centru de informare turistică. Trebuie să li se ofere ceva oamenilor de aici, dacă nu se face pârtie de schi. Dacă scutim investitorii de impozitul local, ne afectează intrările la buget", a atenţionat primarul comunei, Gabriel Duma.
„Avem o veste proastă: am fost informaţi că din aria protejată a dispărut, sub ochii noştri, acum 20 de ani, specia de fluture Parnassius Apollo", a menţionat Andrei Crişan, reprezentant al APM Cluj. Printre presiunile asupra zonei identificate de instituţie se numără braconajul, păşunatul intensiv (cu multe animale) sau lipsa acestuia, fragmentarea pădurii prin drumuri forestiere, colectarea necontrolată de fructe de pădure, construirea de cabane. Principalele ameninţări sunt liniile electrice aeriene, mărirea complexului de schi, extinderea căilor de acces, schimbarea categoriei de teren, doborâturile de vânt urmate de atacurile insectelor. Mihai Constantinescu, preşedintele asociaţiei Natura Transilvaniei, a dat două exemple de bună practică din Uniunea Europeană, susţinând că ideile originale pot să împace conservarea cu acţiunile economice.
„În Munţii Pădurea Neagră, ultima oază de sălbăticie a Germaniei, unde erau un intens trafic turistic şi o creştere a exploataţiilor silvice, un proiect a vizat păstrarea speciilor ieruncă şi cocoş de munte. Deşi erau păduri private, proprietarii au consimţit să reducă tăierile, turismul să fie redus pe unele trasee, iar o pădure de molid afectată de vânt a fost transformată într-un traseu turistic cu poduri", a spus acesta. În Suedia s-a restaurat o zonă cu păduri de foioase, afectată de convertirea în terenuri agricole şi plantaţii. Puieţii răzleţi de conifere au fost scoşi, afânarea solului fiind făcută cu o rasă locală de porci.
Însămânţarea a fost realizată cu foioase, lucrările silvice se realizează acum cu utilaje uşoare, fără agresarea solului, iar metodele tradiţionale folosesc animalele de tracţiune. Nouă arii naturale din România, printre care şi Valea Ierii, fac parte dintr-un sistem integrat de management şi de conştientizare a reţelei Natura 2000, prezentat ieri la Cluj. Ele vor fi incluse într-o bază de date ce va îngloba planuri de management, conţinând date relevante care să permită evaluarea stării de conservare a biodiversităţii şi obiective de conservare pentru specii şi habitate. Custozii care le preiau sunt obligaţi să respecte planul de management impus. Aceştia sunt persoane fizice sau juridice care au capacitate tehnică, ştiinţifică şi financiară. Bugetul minim necesar este de 54 euro/ zi, adică 200.000 de euro în 10 ani. Custozii pot să perceapă bilet de intrare în zona protejată, dar au posibilitatea să obţină venituri şi din autorizări sau din alte activităţi economice.
Aria protejată Valea Ierii
- Suprafaţă: 6.302 ha
- Altitudine: 591-1.676 m
- Fâneţe montane: 522 ha
- Păduri fag, stejar, carpen: 5.780 ha
- Animale: lup, vidră, râs, urs brun, buhai de baltă, mreană vânătă, zglăvoc, chişcar, triton, fluture marmorat auriu, rădaşcă
Presiuni
- Tăieri intensive, păşunat
- Braconaj, pescuit
- Colectare plante
- Zone urbane discontinue
- Vehicule motorizate
Ameninţări
- Linii electrice aeriene
- Complex de schi
- Habitare dispersată
- Doborâturi de vânt
- Atacuri de insecte
Sursa: APM Cluj
