Clădirile viitorului dau peste cap bugetul primăriei

Dezvoltatorii de clădiri verzi se înmulțesc la poarta municipalității clujene. Reducerea impozitului pe clădiri, practicată de primărie, a generat o adevărată tendință la Cluj-Napoca: de a-și certifica imobilele în consecință pentru a-și reduce din sumele de pe facturile pe care le generează asemenea investiții.

 

“Apreciez reducerea de taxe de la Cluj pentru că astfel poți să faci pe plan local ceea ce nu au alții, în alte județe, dar și ceea ce nu ți-a impus administrația națională. Cine își propune să facă aceste diferențe va fi cu un pas înainte. Planul Urbanistic General (PUG) poate fi un document strategic eficient în acest sens, dar el nu mântuiește dacă nu se aplică, degeaba avem o lege care spune că mașinile merg pe partea dreaptă, nu calcă linia continuă și trebuie să fie depuse în parcări, dacă acestea sunt încălcate constant și găsim autoturisme parcate pe trotuar și noi tolerăm acest lucru.

Am fost la Moscova, unde sunt câte șase benzi pe sens și una de urgență, dar mereu există un ambuteiaj total. Și dacă ar fi câte 12 benzi pe sens s-ar întâmpla același lucru. De aceea, degeaba avem PUG dacă el nu este respectat. Cei din administrația clujeană au spus, la ultima dezbatere pe urbanism la care am participat, că au avut prea multe reguli greu de aplicat în privința clădirilor verzi de către un singur funcționar din primărie, că sunt plini de dosare, că personalul este insuficient, deci un fel de blocaj în fața noului”, susține Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România.

Companiile vor programe viabile

Societatea clujeană Secpral Pro Instalații (SPI) a realizat o serie de soluții energetice ecologice chiar la clădirile acesteia, dar și la instituții de învățământ precum Transylvania College sau Facultatea de Instalații Cluj (FIC). Conducerea SPI a decis să instaleze sisteme experimentale cu tuburi vidate pentru captarea energiei solare pe sediul său administrativ, dar și pe halele sale din Cluj și București, a instalat pompe aer-apă în zonă mlăștinoasă și a amenajat o terasă naturală, acum țintește obținerea unei certificări de clădire verde, dar speră că municipalitatea își va aduce și ea aportul, prin reducerea de impozit anunțată, chiar dacă nu este vorba despre o clădire de închiriat, ci una amenajată pentru propriii angajați.

“S-au aruncat bani aiurea pe programul național Casa Verde, pentru că în lege nu exista niciun articol referitor la calitate, de impunere a unui randament bun al acestor instalații. În România, suntem prea bogați ca să acordăm o atenție corespunzătoare energiei regenerabile, clădirilor verzi, dezvoltării sustenabile. La noi s-a acordat un ajutor de la stat de 6.000 de lei pentru instalarea unei centrale pe lemne, fără a se specifica și un randament al acesteia. Acum s-a dat din nou drumul la Casa Verde, se acordă o subvenție de 8.000 de lei pentru o pompă de căldură, în condițiile în care una performantă costă cel puțin 5.000 de euro. În Germania există programe mult mai inteligente. Unul a presupus înlocuirea 2 milioane de pompe, cu mențiunea că statul german pune jumătate din suma necesară unei instalații performante, iar proprietarul, cealaltă jumătate”, susține Erika Hristea, fondatoarea SPI.

Bugetul local, prins nepregătit

Unii dezvoltatori susțin că primăria clujeană ar trebui să facă un efort deosebit pentru a ridica plafonul propus de la buget în scopul alinierii la tendința actuală de a avea clădiri verzi, devenită o adevărată modă la Cluj-Napoca. “Dacă generalizăm scutirea la toți deținătorii unui astfel de certificat, 2% din bugetul de anul viitor al orașului s-ar duce în acest sector. Trebuie introdusă o reducere graduală de impozit pentru clădirile verzi, în funcție de treptele de clasificare, cele superioare să beneficieze de o scutire mai mare”, crede Adam Ambrus, proprietarul clădirii de birouri Amera Tower.

Investiția suplimentară pentru clasificarea imobilului de pe Calea Baciului cu certificat LEED Gold s-a ridicat la 164.000 de euro și încă nu a fost amortizată în doi ani din scutirea de taxă, dar s-au redus substanțial cheltuielile administrative, iar în acest fel ea a beneficiat de chiriași importanți precum ING, Groupama sau E.ON. Certificatul este valabil pe cinci ani, până în 2017, iar punctajul obținut inițial dă speranțe proprietarilor că imobilul va trece la nivelul Platinum.  „Certificarea verde va deveni în curând o normă. Pentru a acționa în viitor trebuie să începem de azi”, afirmă Marius Oltean, director tehnic la Amera. Compania a cumpărat un teren în vecinătatea clădirii pe care va construi o grădiniță pentru angajații din imobilul de 11 etaje și intenționează să mai creeze un imobil de birouri în Cluj-Napoca. 

Clădiri care produc energie

“Amera a dat viață unui sit industrial părăsit cu o clădire de birouri de clasa A. Există mai multe organizații care acordă certificări verzi. La BREEAM este un audit, o autoevaluare, o constatare pe care poți să o obții în câteva zile nu doar pentru o clădire, ci și pentru o șură sau o baracă. Maestro Business Center a alocat 60.000 în un an și jumătate pentru strategiile de transformare a clădirii în una verde. Doar din scăderea facturilor au economisit 25%, iar în doi ani investiția se va amortiza. Totuși, o clădire existentă are niște limitări”, precizează Elena Rastei, expert în clădiri verzi.

“Conform strategiei de la nivelul Uniunii Europene, până în 2018 ar trebui ca instituțiile publice să aibă clădiri eficiente energetic, adică să consume câtă energie produc, iar până în 2020 acest lucru să fie generalizat la toate clădirile, însă e greu de crezut că aceasta se va petrece. Măcar să fie un ritm anual de renovare de 3% din clădirile publice și ne-am apropia de acest deziderat. Nici măcar nu am reușit să avem o primă clădire verde a primăriei clujene, deși am propus acest lucru pentru o grădiniță, ar fi fost un exemplu. Instituțiile ar trebui să aibă deja certificate energetice. Sunt, totuși, semne de întrebare care și le ridică și conducerile instituțiilor, pentru că e greu să explici facturi anuale de câte 1 milion de euro pentru gaz și pentru energia electrică la o universitate”, remarcă Dorin Beu, președintele Consiliului Român pentru Clădiri Verzi (ROGBC) - Transilvania. Menționăm că primăria clujeană a inițiat o procedură de consultare publică privind aprobarea schemei de ajutor de minimis, în anul fiscal 2014, de cotă redusă la impozitul pentru clădirile de clasă energetică A, ce deţin o certificare oficială recunoscută la nivel mondial (LEED, BREEAM, DGNB) ca imobile verzi. Organizațiile din domeniu au cerut introducerea altei clasificări, pentru a fi favorizate clădirile care îndeplinesc criterii de performanţă mai ridicate.

Facultăți din baloți de paie și lână de oaie

În perioada 8-14 septembrie a avut loc prima școală de toamnă dedicată în exclusivitate clădirilor verzi. Evenimentul ”Cluj-Napoca – The City of Green Buildings”, a fost organizat de Universitatea Tehnică pentru studenții și masteranzii din arhitectură, construcții și instalații. Cluj-Napoca este printre primele orașe din Europa, care oferă o reducere a taxelor pentru clădirile verzi. Cu acest prilej, patru echipe de studenți (viitori arhitecți și ingineri) au realizat câte un concept de amenajare a unui astfel de clădiri sustenabile în incinta FIC, de pe Bd. 21 Decembrie. Printre soluțiile tehnice propuse s-au numărat pompele de căldură, panourile fotovoltaice flexibile, instalațiile cu biomasă, pereții încălziți, grădinile urbane, parcările pentru mașini electrice, iar dintre materiale folosite, baloții de paie, lemnul reciclat, cânepa, lâna de oaie, pluta sau pământul excavat. Cele mai bune lucrări vor fi premiate prin cursuri în valoare de 2.500 de euro pe platforma ROGBC destinată experților în clădiri verzi.

ROGBC se dezice de BREEAM in Use

Consiliul Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC) a anunţat că nu emite declarații de conformitate pentru clădirile verificate în sistem BREEAM in Use, folosite în pentru reducerea de impozit pe imobil datorat bugetului Municipiului Cluj-Napoca.

Organizaţia recomandă oferirea beneficiilor fiscale pentru clădiri verzi în mod diferențiat, în funcție de nivelul de performanță energetică şi ecologică a clădirilor care îndeplinesc cel puțin nivelurile minime consacrate de bunele practici și standardele internaționale, încurajând realizarea de clădiri nou construite mai performante sau renovarea majoră adecvată a clădirilor existente, indiferent de schema de certificare privind eficiența energetică şi performanţa ecologică.

Poziția ROGBC vizează atât hotârârea de Consiliu Local nr. 225/2012, cât și proiectul de hotărâre din 2014 referitor la schema de ajutor de minimis privind dezvoltarea regională "Clădirea Verde" Timișoara și alte HCL sau proiecte de HCL și reglementări de același tip. ROGBC precizează că BREEAM in Use este un audit lansat recent pe piaţa internaţională, o metodă de evaluare a clădirilor date deja în folosință. Acesta evaluează performanța clădirii în stadiul în care se află la momentul certificării, pentru a-i ajuta pe manageri/proprietari să își gestioneze mai bine imobilul.