Cluj: mulţi antrepenori şi puţine afaceri care supravieţuiesc

Strategia pe sectorul antreprenorial, în schimb, se concentrează pe încurajarea afacerilor tehnologice şi a industriilor creative. Clujul - pol naţional antreprenorial şi oraş-incubator, asta se propune ca direcţia strategică de echipa care a lucrat la draftul care va face parte din strategia oraşului pentru 2014-2020. Potrivit edilul Emil Boc se lucrează în grupuri sectoriale şi viziunea finală va fi supusă atenţiei Consiliului Local spre aprobare cel mai probabil în luna februarie.

Dezbaterea de ieri pe tema antreprenoriatului, din procesul de elaborare a strategiei oraşului pe următorii şase ani, a fost moderată de preşedintele unei asociaţii care are ca obiect de activitate sprijinirea antreprenoriatului, Cluj Hub, înfiinţată în 2012. Andrei Dascălu a prezentat ieri câteva propuneri strategice la capitolul antreprenoriat care se doresc a fi incluse în document: mobilizarea de resurse publice pentru inovaţie antreprenorială într-un fond de susţinere, dublarea numărului de start-up-uri în următorii şase ani, dezvoltarea de proiecte antreprenoriale pentru rezolvarea problemelor comunităţii locale, consultări perioadice între primărie şi comunitatea tinerilor antreprenori, crearea de colaborări externe cu oraşele înfrăţite municipiului, susţinerea deplasărilor la evenimente de profil prin grija Companiei Locale de Transport a primăriei, organizarea unei gale a tinerilor antreprenori. Adică Cluj - pol naţional al antreprenoriatului, Cluj - oraş incubator şi susţinerea cu precădere a afacerilor tehnologice şi a industriilor creative pentru că această componentă are aplicativitate în realitate - studenţi pregătiţi şi talentaţi.

Mai mult, Dascălu a avansat şi ideea scutirii de plata taxelor şi impozitelor locale a puţinelor asociaţii care au ca activitate de bază susţinerea antreprenoriatului. Implicit a organizaţiei pe care o reprezintă. „Noi suntem şi parte a Clusterului IT. Avem un spaţiu de 300 de mp pe strada Piteşti şi chiriaşi tineri antreprenori pe care îi sprijinim. 30 de persoane. Vrem să ne extindem la 900 de mp. Pentru ideile inovative în afaceri punem la dispoziţie logistica noastră şi gratuit, fără chirie. Lucrăm la strategie pentru că am venit în echipă cu propuneri şi cei de la primăriei le-au considerat interesante", a explicat Dascălu care, pentru partea de antreprenoriat vede oportunitate în sprijinirea afacerilor pe sectorul IT şi industii creative unde există talente produse la nivel local (studenţi pregătiţi).

„Ne concetrăm pe partea practică în curicula educaţională unversitară şi Clujul este un loc bun unde să dezvolţi o piaţă educaţională antreprenorială", a subliniat Mihaela Luţaş, prorector UBB.

Mirel Borodi, antreprenor şi partener în mai multe companii (Registrul Mioriţa sau Transylvanian Consulting Trust) a menţionat, în cadrul discuţiilor de ieri, că oraşul are o serie de lipsuri la capitolul business: nu există studii care să îţi spună unde este oportun să investeşti, dar nici iniţiative de sprijin din partea administraţiei locale pentru cei care investesc în afaceri locale. „Statistic nu ai un tablou care să-ţi spună unde să investeşti, spre exemplu dacă vrei să-ţi deschizi o spălătorie într-un cartier nu ştii dacă sectorul acesta este suprapopulat sau dacă mai este loc. Afacerile mici se pot sprijini, cu facilităţi, aceasta în contextul în care s-a renunţat în Cluj la industriile tradiţionale mari, de exemplu sticla. Cu facilităţi, deduceri de impozite ca în Franţa pentru cei care investesc în afaceri locale", a subliniat Borodi.

„La noi este cea mai mare mişcare antreprenorială de la nivel naţional. Anul trecut au fost înfiinţare 1.300 de SRL-D-uri, celelalte judeţe fiind la nici jumătate din acest număr. Dintre acestea, 260 au fost înfiinţate de tineri. La finanţări, suntem la 50% din contractele finanţare prin oficiul nostru la nivel naţional. La infrastructură, mediul ar trebui să fie mai prietenos, dar mai ales pe partea de pregătire. Se demarează multe afaceri dar din acestea, multe nu reuşesc să supravieţuiască", a subliniat Mircea Mihăştean, şeful Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

Prezent la discuţii, cu o mică întârziere, Emil Boc a menţionat că, în sectorul antreprenoriatului, administraţia susţine finalizare proiectelor din Lomb, menite să sprijine mediul de afaceri - centrul pentru idustrii creative şi centrul TEAM. „Am avut discuţii şi cu Consiliul Concurenţei pentru înfiinţarea unui fond public de sprijinire a afacerilor. Aşteptăm să vedem dacă nu intrăm în contradicţie cu legile în materie. Au fost propuneri aici în sală de promovare a brandurilor locale, mici. Eu sunt un susţinător şi vom căuta soluţii. Şi pentru realizarea de studii ne putem implica. Partea de producţie care de fapt e cea care susţine oraşul. Ne interesează foarte mult şi în momentul în care vom discuta toată strategia oraşului înainte de a fi supusă spre aprobare Consiliului Local o vom discuta îndeaproape. Sperăm ca în februarie să fie gata strategia pe toate componentelor şi să fie supusă şi atenţiei Consiliului Local", a spus Boc.

„O hartă din autorizaţiile de construire pentru partea de business, publică pe site-ul primăriei, chiar ar fi un punct bun de pornire pentru sectorul antreprenorial", a mai spus şi Dascălu.